În noaptea de 4/ 5 ianuarie 1938, distrugătorul „Regina Maria“ (pavilion: România, IMO: 6109169, comandant: căpitan-comandor Alexandru Stoianovici, 1.900 to., construit în anul 1930) a suferit avarii grave din cauza unei puternice furtuni în timpul marşului spre destinaţie (Pireu), nava find obligată să revină la Constanţa.
La bordul distrugătorului se afla Marele Voevod Mihai de Alba Iulia, viitorul suveran al României, însoţit de înalte oficialităţi, care fusese invitat să participe la manifestările prilejuite de căsătoria Prinţului moştenitor al Greciei.
Tempesta s-a declanşat spre miezul nopţii din ziua de 4 ianuarie 1938, când vântul de Nord – Est a atins forţa de 8 – 9, iar valurile mari au provocat navei un tangaj puternic, ameninţând să o răstoarne.
„(…) Viscolul orbitor desăvârşea urgia talazurilor, valurile se năpusteau cu o rară violenţă, iar gerul îmbrăca cu gheaţă balustrăzi, cabluri, comandă etc. Puntea era complet inundată de apă, iar nava gemea dureros de câte ori cădea în golul dintre două valuri sau era aruncată pe creste.
Capacele de la tancurile de combustibil săriseră din cauza solicitărilor, iar păcura răbufnea, murdărind totul în jur. Pe punte nu se mai circula, furia valurilor distrugând tot ce întâlnea în cale.
Gruiele bărcilor de salvare au fost îndoite ca nişte lumânări de ceară, iar bărcile au fost smulse, aruncate pe punte şi sfărâmate. Scările exterioare de acces, confecţionate din bare şi treptele de oţel, au fost strâmbate, iar tunurile dezrădăcinate de pe postamenţi.
În interiorul navei era un dezastru total – paturi, mese, dulapuri transformate în sfărâmături, pluteau în apa care ajunsese la genunchi. Cioburi de veselă şi resturi de mâncare alunecau dintr-un loc în altul. Nava era într-o stare de ruină interioară şi exterioară. În aceste condiţii, comandantul navei, pentru a evita răsturnarea sau ruperea în două a navei, «pune vasul la capă» – prova în vânt şi, cu viteza redusă, să taie valul.
Legătura cu uscatul a fost menţinută până a doua zi – 5 ianuarie, ora 14,30 -, când, antena telegrafului, devenită rigidă din cauza învelişului de gheaţă, se rupe.
S-a dat ordin atunci navei de pasageri SMR «Dacia» să vină în ajutorul distrugătorului şi să-i dea asistenţă la nevoie. «Dacia» întâlneşte distrugătorul către ora 22 şi comunicarea dintre cele două nave s-a făcut cu ajutorul unui proiector. În aceste condiţii, distrugătorul primeşte ordin de înapoiere.
Întoarcerea în rada portului Constanţa s-a făcut pe data de 6 ianuarie, ora 8,30. Distrugătorul arăta ca după o adevărată luptă navală“[1].
După acest dezastru, distrugătorul „Regina Maria“ a fost introdus pentru reparaţii în Şantierul Naval „Gh. Fernic“ din Galaţi.
In amintirea acestui eveniment, Liga Navală Română a emis o medalie, care a fost oferită întregului echipaj al navei. În ziua de 9 octombrie 1938 a avut loc un ceremonial la bordul distrugătorului, medaliile fiind înmânate de preşedintele Ligii Navale Române, amiralul Ion Coandă.
[1] Dan Stroescu, „Unica medalie emisă de Liga Navală Română“, în „Marea Noastră pentru tineret“, Anul I, nr. 1, august 1997, pag. 40.
