La data de 24 aprilie 1922, cargoul „Kyma“ (pavilion: Grecia, IMO: 5605204, 317 trb., lungime: 38,40 m, lăţime: 6,80 m, constructor: mai 1920, „Smit“, E.J., Hoogezand), încărcat cu 250 tone benzină în bidoane şi butoaie) s-a scufundat în zona farului verde a Portului Constanţa, în urma unui incendiu puternic izbucnit la bordul navei.
„Groaznicul incendiu din port. Un vapor în flăcări[1]
Aseară, pe la orele 10 şi jumătate, o puternică explozie s’a produs pe bordul vasului «Kyma», sub pavilion elen, având comandant pe Anton Condurakis. Exploziei i-a urmat deodată un incendiu, care a cuprins întregul vas, din care abia cu multă greutate a putut fi salvat echipajul.
Faptul s’a produs în următoarele împrejurări. Pe bordul vasului se afla o cantitate de 300 tone de benzină, în bidoane, cu destinaţia Pireu. Prin nu se ştie ce împrejurări, unul din bidoane spărgându-se, benzina dintr-ânsul s’a scurs până în dreptul maşinilor. Aici, lichidul înfierbântându-se, a luat foc, fapt prin care s’a produs explozia, pe urma căreia, în câteva minute, prora vasului era în flăcări.
Alarma a fost dată de sirenele tuturor vaselor din port. La faţa locului au sosit toate autorităţile. Echipajul, în număr de 12 marinari, a fost salvat.
Vasul, însă, continuă să ardă încă, cu toate ajutoarele ce se dau. Pagubele sunt enorme. Vasul a costat 25 milioane lire sterline, nu era însă asigurat decât pentru suma de 15 milioane lire. Autorităţile anchetează“.
Nava era amenajată provizoriu pentru încărcarea de produse petroliere, putând prelua la bord până la 600 tone. Cargoul se afla ancorat în anteport, legat cu pupa la digul de la intrare spre farul verde. Incendiul s-a declanşat în timp ce se activau căldările pentru pregătirile de plecare. Nava a ars timp de două zile, fără să poată fi remorcată spre larg, din cauza exploziilor şi a flăcărilor, care nu au permis apropierea remorcherelor şi nici scoaterea ancorelor.
În ziua de 26 aprilie, nava s-a scufundat la o adâncime de 8 metri, înclinându-se pe babord, paralel cu digul de larg, ulterior fiind abandonată.
„Vasul incendiat în port s’a scufundat[2]
Am relatat eri cum vaporul «Kyma», încărcat cu produse petrolifere de către Societatea «Astra Română», a luat foc. Vaporul a continuat să ardă eri toată ziua.
Un adevărat pelerinaj a fost eri pe dig, unde curioşii veneau să vadă acest spectacol feeric, din fericire rar.
Cu intermitenţe, uşoare explozii aveau loc din timp în timp, probabil produse de butoaiele cu benzină cari, încălzite de flăcările ce se înălţau dogoritoare, se aprindeau, explodând şi aruncând în sus un fel de foc sburător ce se pierde în fum.
Spectatorii au putut asista pe rând la căderea catargelor, cari se aplecau răpuse deasupra focului, desprinse din frânghiile lor şi parâmele arse, în braţele de flăcări ale elementului distrugător. La prora, printr-o spărtură, se scurgea eri în mare benzina, care ardea deasupra apei. Focul a continuat să mistuie vasul până astă-noapte târziu, când acesta s’a scufundat“.
Din cauza cantităţii mari de benzină ce ieşea la suprafaţă, împrăştiindu-se în bazin la intrarea portului, s-a decis scoaterea bidoanelor de benzină din interior, operaţiunea fiind executată de Serviciul Porturilor Maritime. Prin operaţiunile de decantare au fost recuperate 87.700 kg benzină, care a fost vândută şi s-a obţinut suma de 1.090.000 lei.
Prima tentativă de scoatere a epavei a fost chiar în acelaşi an, deoarece epava constituia un obstacol şi un pericol permanent pentru navele care manevrau în anteport. Încercarea a fost un eşec total, întrucât s-a ales ca mijloc de salvare executarea etanşeităţii corpului navei şi pomparea apei din interior. În acest scop s-au executat nişte capace, care s-au instalat deasupra hambarelor navei, dar, în timpul pompării apei, capacele nu au rezistat şi s-au distrus sub presiunea apei, întrucât nu se efectuaseră lucrări de consolidare interioară.
Lucrările de ranfluare au fost abandonate şi au fost reluate abia în toamna anului 1931. Procedeul ales a constat în executarea consolidării interioare şi, ulterior, pomparea apei din interiorul corpului epavei. Scoaterea parţială a depunerilor din hambarele cargoului s-a efectuat cu o pompă centrifugă cu debit de 400 mc/ h, închiriată de la remorcherul „King Lear“, după care s-a procedat la consolidările interioare.
Abia în ziua de 9 august 1931 s-a izbutit aducerea epavei la 10 metri de cheu şi o reducere a înclinării de la 50° la 15°, reuşindu-se scoaterea capacelor de la hambare. Cu această ocazie s-a constatat că înclinarea corpului navei era cauzată de deplasarea materialelor din camera maşini şi din compartimentele ce nu se curăţaseră spre babord. S-a trecut la operaţiunile de degajare a tuturor materialelor de la babord şi s-a reuşit îndreptarea completă a epavei, corpul acesteia fiind adus în stare de flotabilitate.
În ziua de 20 august 1931, epava a fost remorcată şi dusă în bazinul de lângă cală, unde a rămas până în 1932, când a fost dezmembrată. Costul operaţiunilor de dezeşuare a fost de aproximativ un milion lei, în această sumă fiind inclus şi costul (100.000 lei) materialelor pentru consolidări etc.
În luna martie 1930 s-a decis scoaterea epavei cargoului.
* * *
„Scoaterea navei «Kyma»[3]
În ultima şedinţă a exportatorilor de produse petrolifere şi reprezentanţii S.P.M. s’a decis scoaterea epavei vasului «Kyma», scufundat în avant-port (Constanţa – n.a.). După cum se ştie, prin închiderea acelei porţiuni din bazin se periclita serios navigaţia“.
[1] „Dobrogea Jună“, Anul XVI, nr. 92, Miercuri, 26 Aprilie 1922, pag. 1.
[2] „Dobrogea Jună“, Anul XVI, nr. 93, Joi, 27 Aprilie 1922, pag. 1.
[3] „Dacia“, Anul XVII, nr. 52, Luni, 17 Martie 1930, pag. 2.
