Terente a fost urmărit cu vedete, monitoare și avioane militare

0
312

La data de 17 iunie 1924, banda lui Terente a atacat – cu focuri de armă – nava de pasageri „Independența“, fapt relatat în articolul din data de 27 august 2016 (topic „Dezvăluiri“).

La data de 1 iulie 1924, potrivit raportului[1] nr. 1284/ 1 iulie 1924 al şefului de Stat Major al Corpului 3 Armată către Secţia a 4-a a Marelui Stat Major s-a adus la cunoştinţă că „(…) 1/. Divizia a 12-a ne face cunoscut că bandiţi înarmaţi fură uneltele pescarilor. 2/. Pentru împiedicarea acestor feluri de atacuri şi prinderea bandiţilor este nevoe să avem pe Liman şi pe braţul Dunărei vase armate. 3/. Cu raportul No. 51/ 10/ 1/ 1924, acest Comandament a arătat nevoe de vase pentru apărarea coastelor. Pe Liman se găseşte în prezent vasul «Maican» cu 2 şalupe a căror valoare operativă este foarte redusă. Dar nici acestea nu au combustibilul necesar pentru a face patrulări. Este nevoe să se dea cel puţin câte o vedetă la Cetatea Albă şi la Vâlcov şi bărci cu motor armate. (…)“.

În perioada 18 – 22 iulie 1924 a fost desfăşurată o amplă acţiune de urmărie[2] a celebrului bandit Terente, care acţiona în bălţile Brăilei.

Raportul nr. 1284 din 1 iulie 1924 al şefului de Stat Major al Corpului 3 Armată către Secţia a 4-a a Marelui Stat Major.
Raportul nr. 1284 din 1 iulie 1924 al şefului de Stat Major al Corpului 3 Armată către Secţia a 4-a a Marelui Stat Major.

„Dare de seamă[3]

asupra acţiunii întreprinse asupra banditului Terente în zilele de 18 – 19, 20 – 21 iulie

În ziua de 18, ora 10 a.m., la Siguranţa Brăila, luând contact cu autorităţile locale (Prim-procuror, directorul Siguranţei, Căpitănia Portului, comandantul jandarmilor), s’a hotărât o acţiune urgentă şi în stil mare pentru prinderea banditului Terente, care, după indicaţiile Siguranţei, s’ar afla în regiunea bălţilor din faţa Brăilei.

În urma părerii dată de subsemnatul s’a hotărât a se lua următoarele dispoziţiuni:

I/. Trupele de uscat locale să păzească malul stâng al Dunărei, dela Arapu[4] la Ghecet şi malul drept al Canalului Măcin dela Ghecet la Ostrov, controlând orice mişcare de lotci şi împiedicând trecerea lor spre baltă cu pescari. Pentru aceasta, chiar în ziua de 18, trupele de uscat, compuse din jandarmi, grăniceri şi o Companie din Regimentul local, trebuiau să ocupe poziţiile indicate mai sus.

II/. La ora 2 p.m. din 19 Iulie o linie de cel puţin 40 de lotci armate cu marinari să ocupe frontul din dreptul satului Pecineaga (Canalul Maican, Lacul Ulmul – Balta Babalecu – Balta Moara Jună – Balta Daia până în Dunăre) şi a pleca în patrulare spre Nord.

III/. La ora 2 p.m. în aceeaşi zi, o altă linie de 40 lotci să ocupe frontul Ghecet – Măcin – Ostrovul Carcaliu la cot Igliţa[5]. Acest front de lotci să pornească în cercetare spre Sud.

IV/. Şalupele MMS 56, MMS 5 şi 5 lotci ale Grupului de Instrucţie să patruleze Canalurile Lata, Stanca, Bratuşca şi să cerceteze toate ostroavele până în dreptul satului Gropeni.

"Dare de seamă asupra acţiunii întreprinse asupra banditului Terente în zilele de 18 - 19, 20 - 21 iulie".
„Dare de seamă asupra acţiunii întreprinse asupra banditului Terente
în zilele de 18 – 19, 20 – 21 iulie”.

În vederea acestui program, subsemnatul am luat următoarele dispoziţiuni:

La ora 6 a.m. din 19 Iulie, 150 de oameni armaţi şi 5 mitraliere dela Grupul de Instrucţie s’au îmbarcat pe cele două vedete.

La Brăila s’a acostat pentru a lua provizia ce se găsea pregătită pe mal.

La ora 7, întreg detaşamentul sub comanda Lt. Voinescu a plecat pe Canalul Măcinului. Nu am găsit însă lotcile adunate în punctele Pecineaga şi Carcaliu, după cum se luase înţelegere cu comandantul jandarmilor, din care cauză vedetele, timp de 10 ore, s’au ocupat cu rechiziţionarea lotcilor, astfel că acţiunea a fost întârziată cu aproape 12 ore, desfăşurarea frontului făcându-se în ziua de 20 Iulie, ora 3 a.m.

La ora 2 p.m., alt detaşament de 150 de oameni, armaţi cu 8 mitraliere, a plecat cu nava „Măcin“ dela Arapu spre Brăila, sub comanda subsemnatului. Din cauza avariilor acestei nave am ajuns la Brăila la ora 4 p.m.

Conform programului stabilit, Vedeta No. 5 trebuia să se găsească în Brăila la acea oră; nu s’a găsit însă din cauzele menţionate mai sus (căutarea şi rechiziţionarea lotcilor detaşamentului plecat de dimineaţă). Din această cauză, subsemnatul nu aveam cu ce transporta lotcile pe frontul de Nord.

La pescăriile Brăila am găsit adunate 25 lotci, am îmbarcat detaşamentul şi provizia în ele şi le-am dat ordin să se adune la Ghecet, unde era adunat restul de 13 lotci.

Cu mare greutate am obţinut şalupa particulară proprietatea D-lui Matzukis[6], plecând imediat la Ghecet şi, după repartizarea oamenilor şi proviziei în lotci, am luat la remorca şalupei toate cele 38 lotci, pe care le-am repartizat pe linia Ghecet – Măcin la distanţă de 500 metri una de alta, astfel că până în dimineaţa zilei de 20, ora 4, frontul de Nord era ocupat şi lotcile au pornit în căutarea banditului.

Grupul de patrulare, compus din şalupele şi lotcile Grupului de Instrucţie, sub comanda Cpt. Caraman, au început patrulările ostroavelor şi canalelor de est la ora 4 p.m., 19 Iulie.

S’au dat următoarele instrucţiuni:

Ziua: un om se ridică în picioare în lotcă şi ridică mâna dreaptă;

Noaptea:    – 19 Iulie, parola: Roşu – Alb; – 20 Iulie, parola: Negru – Verde.

Semn de recunoaştere pentru aeroplane[7]: culoarea alb în fundul lotcii.

Toţi oamenii, în momentul intrării în baltă, să încarce armele. Să cerceteze toate tufişurile şi toţi pomii.

În locurile inaccesibile să tragă focuri de armă. Să se păstreze legătura între lotci, astfel ca la un atac să poată veni în ajutor lotcile din apropiere. Să se controleze toate lotcile pescarilor, arestându-se acelea în cari se vor găsi arme.

În ziua de 21 Iulie, ora 12, după o cercetare amănunţită a întregei regiuni, lotcile au ieşit din baltă pe Canalul Măcinului. S’au găsit în baltă câteva ascunzători prin stuf ale banditului, fără a se da ochi cu el.

Observator în avion a fost sblt. Frumosu. Avionul a făcut un singur raid asupra regiunei şi, din cauza unei pene, nu şi-a putut continua acţiunea.

Direcţia Pescăriilor nu a dat nici un concurs. Stătea cu şalupele la mal şi nu se găsea nici un funcţionar căruia să ne adresăm.

Deşi rezultatul acestei expediţiuni a fost negativ, cu toate acestea, din punctul de vedere al ofiţerilor, maiştrilor şi oamenilor, s’a profitat foarte mult. S’a cunoscut la perfecţie balta, s’au învăţat diferite sisteme de a pătrunde cu lotcile prin cele mai mari desişuri de salcie şi stuf, s’au obişnuit oamenii cu mânuirea armelor şi frica de moarte.

Se ataşează şi dările de seamă ale ofiţerilor cari au luat parte la această acţiune.

Comandantul Grupului de Instrucţie, Lt. C-dor, /ss/ indescifrabil“.

Vedeta nr. 6 - "Maior Nicolae Grigore Ioan".

                      Vedeta nr. 6 – „Maior Nicolae Grigore Ioan”.

„Vedeta No. 6

Dare de seamă[8]

În ziua de 19 Iulie, ora 6,45, s’au ambarcat la bord 76 oameni, plecând în sus, Vedeta No. 5 în cap, cu ordin de a lua toate lotcile ce vor fi întâlnite pe Canalul Măcin. S’au lăsat posturi fixe la Km 173, 192 şi 201.

La ora 10,30 am acostat la mal în dreptul satului Carcaliu, Km 192, şi am trimes în sat pe sblt. Popescu Petre, pentru a strânge lotcile necesare acestui grup de operaţie.

La ora 16 am plecat în sus, având la remorcă 39 lotci. În timpul drumului am fost nevoit a lăsa două lotci pentru că făceau apă, iar la Turcoaia 16, rupându-se remorca.

La ora 18,45 am ajuns la Pecineaga, unde am întâlnit detaşamentul de jandarmi care patrulase balta până în acel punct. Am debarcat oameni, comunicând şi Vedetei No. 5 spre a face acelaşi lucru.

M’am întors la Turcoaia, luând şi bărcile rămase. Am hotărât, împreună cu comandantul detaşamentului de jandarmi şi Dl. Maior Gheorghiu, următoarele:

Marina să patruleze balta, iar detaşamentul de jandarmi şi subsemnatul cu vedeta: canalul.

Se împarte grupul în două: unul sub comanda sblt. Popescu Petre, cu 16 lotci şi 75 oameni şi care au operat partea din baltă dinspre Canalul Măcin, iar alt grup sub comanda sblt. Ghiculescu Dumitru, care a operat în baltă spre Dunărea Mare.

20 Iulie. 4 din lotci pleacă din Pecineaga, intrând în baltă.

Vedeta cu 2 (două) lotci la remorcă patrulează la vale, cercetând malul şi toate sectoarele, precum şi micile incursiuni în baltă.

La ora 14 sunt la Carcaliu, unde las cele două lotci şi mă întorc pe canal, înaintând patrularea până în dreptul satului Ostrov.

La ora 19 sunt din nou la Carcaliu şi apoi plec la Arapu, spre a face păcură.

21 Iulie, ora 2.

Sunt din nou la Carcaliu, unde sunt informat că banditul Terente ar fi trecut în sat şi că a fost văzut în marginea satului.

Sblt. Popescu Petre plecase în sat cu un detaşament şi imediat am plecat în sat cu încă 14 oameni şi, întâlnind pe sblt. Popescu, sunt informat că ar fi auzit şoapte într’un tufiş, într’o vie, că s’a tras cu armele şi mitraliera; n’a răspuns nimenea şi nu s’a găsit nimic.

Am găsit nimerit şi am executat imediat percheziţia caselor părinţilor lui Terente, Lavrente şi Deiu, tovarăşii lui, şi încă doi lipoveni bănuiţi a avea legături cu dânsul. Nu am găsit nimic suspect.

La ora 10,20 am plecat la vale, retrăgând oamenii şi lotcile.

Comandantul Vedetei No. 6, Locotenent, /ss/ indescifrabil“.

Dare de seamă a sublocotenentului Petru Ştefan Popescu despre acțiunea de urmărie a lui Terente în zilele de 19, 20 și 21 iulie 1924.

„Dare de seamă[9]

asupra felului cum a decurs urmărirea banditului Terente

în porţiunea cercetată de mine

În ziua de 19 Iulie, subsemnatul, cu un efectiv de 75 oameni şi un maistru am fost îmbarcat pe Vedeta 6 şi am plecat la Brăila.

Dare de seamă a sublocotenentului Petru Ştefan Popescu despre acțiunea de urmărie a lui Terente în zilele de 19, 20 și 21 iulie 1924.
Dare de seamă a sublocotenentului Petru Ştefan Popescu despre acțiunea de urmărie a lui Terente în zilele de 19, 20 și 21 iulie 1924.

De aci, cu întreg detaşamentul, am fost condus de Dl. Lt. Voinescu pe Canalul Măcinului până la Carcaliu. Din acest sat am luat 32 lotci la remorcă cu vre-o 20 de pescari şi, cu foarte mare greutate, am fost remorcaţi până la cătunul Mucuroaia (în dreptul comunei Pecineaga), unde am primit ordin dela Dl. Lt. Voinescu să îmi organizez oamenii cu lotcile, pentru pornirea în cercetare.

Am aranjat atunci toţi oamenii mei în 24 lotci, în felul următor:

În fiecare lotcă am pus câte trei soldaţi şi un pescar şi laolaltă două lotci erau sub conducerea unui gradat, ceiace revenea că două lotci formau o grupă condusă de un caporal.

Aveam trei mitraliere, pe care le-am pus cu servanţii lor în câte o lotcă şi mitralierele au fost repartizate pe întreg frontul pe litere, în timp ce oamenii cu arme erau aranjaţi pe numere. Fiecare mitralieră mai avea o lotcă rezervă, în care erau şi oameni cu arme.

La flancul stâng cu o mitralieră era maistrul Ionescu Ştefan, la mijloc, cu alta sergentul Simionel şi, la flancul drept, subsemnatul cu cea de-a treia mitralieră.

Odată această organizare stabilită, am stat în aşteptarea ordinelor.

La ora 22,30 a venit din nou Vedeta No. 6 şi am primit ordin de la Dl. Lt. Voinescu ca, în zorii zilei, să plecăm, eu cu detaşamentul meu, pe malul din dreapta bălţei şi slt. Niculescu pe cel din stânga, spre Gropeni.

Am pornit în dimineaţa zilei de 20 Iulie pe canalul din dreptul satului Pecineaga (mai la vale de Mucuroaia), care străbate balta în lat şi am început să las lotcile, formând frontul. Cu foarte mare îngrijire şi cu tot interesul depus de soldaţi, au fost cercetate toate desişurile şi am trecut prin Lacul Ulmului şi prin Lacul Şerban – Vodă. Tot timpul s’a menţinut legătura între lotcile mele şi, în felul acesta, trecând pe la o cherhana şi căutând să iau informaţii, am ajuns cu o parte din lotci la cherhanaua dela Gemeni, prin Lacul Orzac (mai jos de Carcaliu), pela 6 seara. Aici m’am întâlnit cu patrulele ce veneau dinspre Brăila.

Pe un mic canal am eşit în Canalul Măcinului şi am mers la Carcaliu. Am luat doi oameni de acolo şi am venit din nou la lotci. Între timp, am vorbit cu un plutonier-major de jandarmi, care era tot în detaşamentul meu. De asemenea, am vorbit cu Dl. Lt. Voinescu, care a plecat spre Brăila. Dela Gemeni am eşit peste noapte cu toate lotcile la Canalul Măcinului. Acolo, pela ora 1, a venit un jandarm, care ne-a anunţat că Terente ar fi într’o vie în apropiere de Carcaliu. Am plecat cu 4 lotci şi 14 oameni până la marginea satului şi eu cu lotcile am rămas acolo cu un om, iar oamenii i-am trimis în vie. Puţin mai târziu, am plecat cu Dl. Lt. Voinescu şi am descins la vre-o 5 case în Carcaliu.

Dimineaţa, fără vre-un rezultat, am fost la via tatălui lui Terente şi am găsit şi oamenii trimişi de mine, cari au raportat, mie şi D-lui Lt. Voinescu, că acolo, în vie, au fost pe seară trei oameni din poteră (soldaţi marinari) şi că ar fi plecat. Apoi, că au auzit pe întunerec nişte şoapte şi că pe baltă era o lotcă, care a dispărut după ce ei au deschis foc de armă şi mitralieră.

De aici reese o bănuială, nu destul de întemeiată, că Terente ar fi plecat din baltă, însă este curios că nu a fost văzut de santinelele ce erau pe malul drept al canalului.

În fine, m-am retras cu toţi oamenii, împreună cu Dl. Lt. Voinescu, la Vedeta No. 6 şi, predând lotcile luate din Carcaliu, am plecat spre Arapu la ora 11 şi am ajuns la bord pela ora 1,30, Luni, 21 Iulie.

22 Iulie 1924, 

Sublocotenent, Petru Ştefan Popescu, /ss/ indescifrabil“.                                                                 

Monitorul "Bucovina", ex-"Sava", a participat la actțunile navale de urmărire și capturare a banditului Terente.
Monitorul „Bucovina”, ex-„Sava”, a participat la acțiunile navale de urmărire și capturare a banditului Terente.

„Dare de seamă[10]

asupra urmăririi banditului Terente,

din zilele de 18, 19, 20 Iulie 1924

Către orele 6 p.m., în ziua de 18 Iulie, ambarcat pe o lotcă pescărească, având 3 oameni, o mitralieră şi 4 arme, sunt însărcinat a intra pe Canalul Chiciul[11] Popei, ce dă în Dunărea navigabilă, şi a face cât mai dese intrări, spre a cerceta împrejurimile şi pădurile.

Înainte de a intra pe acest canal, mă abat pe un mic canal, Corotişca[12], trecând printr’un gard de pescari până în baltă.

Crezând că pădurea ce se vede în depărtare ne va oferi teren pentru înnoptat, m’am hotărât a merge cu căutările până acolo, dar pădurea, fiind inundată, sunt nevoit a naviga înapoi, până spre ora 11 noaptea.

Către orele 3½ din 19 Iulie intru pe canalul navigabil prin Chiciul Popei. În drum, somez mai multe bărci pescăreşti şi, negăsind nimic bănuitor, le dau drumul.

Navigând pe lângă pădurea Cravia, aveam de gând a străbate balta, astfel că, prin (Canalul – n.a.) Filipoiu, să ajung în Canalul Măcinului, întâlnindu-mă cu cei ce veneau din direcţia opusă.

După informaţiile unui bătrân pescar, trebuia să mai merg vre-o 25 km, pentru a găsi un canal ce duce în baltă. Aşa că, pe la mijlocul pădurii am fost nevoit a lua lotca pe braţe şi a trece într’o pădurice inundată, de unde, timp de patru ore, am navigat doar în apă spre a împinge lotca.

Trecând balta Părtea şi Negroaia, intru cu greutate în Ghiolul Corbeanu. Aci, deabia pela ora 9 dimineaţa întâlnesc prima lotcă a noastră, comandată de slt. Al. Dragoş. De aci navigăm împreună spre (Canalul – n.a.) Filipoiu, unde, atraşi de sgomot şi un foc de armă, străbatem printr’o pădurice tânără, foarte dificil de trecut, ieşind la castel.

Aci găsim bărcile ce veneau dinspre Pecineaga. După ce ne odihnim 2 ore, trecem pe (Canalul – n.a.) Filipoiu, apoi, luând pe Canalul Aurelu, din cauza navigaţiei prea grea, suntem nevoiţi a înnopta în păpuriş (direcţia Turcoaia).

Neputând străbate spre Turcoaia, suntem nevoiţi a ne întoarce, luând drumul spre Carcaliu. De aci urmăm Dunărea Veche, poposind ceva mai jos de Măcin, unde, după o jumătate de oră, soseşte Vedeta No. 6 şi culege lotcile din canal, după care ajungem la Galatzi.

În tot cursul acestui drum nu am întâlnit decât o colibă inundată, fără nici o importanţă, şi câte-va lotci.

Sublocotenent, /ss/ indescifrabil, Monitorul «Bucovina»“.

Raportul sublocotenentului Frumosu, pilotul unui avion din cadrul Grupului 3 Aviatie: "(...) s’a spart radiatorul la aparat, aşa că am luat drumul spre Brăila şi am aterizat între linia ferată, cimitir şi un teren de sport. Acolo am reparat pana şi am plecat la Galaţi (..)".
Raportul sublocotenentului Frumosu, pilotul unui avion din cadrul Grupului 3 Aviatie: „(…) s’a spart radiatorul la aparat, aşa că am luat drumul spre Brăila şi am aterizat între linia ferată, cimitir şi un teren de sport. Acolo am reparat pana şi am plecat la Galaţi (…)”.

Dare de seamă[13]

asupra sborului din ziua de 20 Iulie

Prezentându-mă la Grupul 3 Aviaţie mi s’a spus că, din cauza benzinei care s’a găsit în oraş, de densitate prea mare, nu crede că vom putea sbura.

Abia la ora 7 am putut pleca cu unul din avioane, cu sblt. aviator Dobriceanu Vasile

Sborul l’am executat în felul următor:

Pe braţul Măcinului am mers până la Măcin, apoi am luat Canalul Filipoiu şi am mers până în dreptul satului Gropeni, iar de acolo am sburat deasupra lacurilor Bălaia, Noroaele, Lunguleţ, Şerban, Bobocul, Orza, Bărcanul şi Paţiul.

Sborul s’a făcut la înălţimea de 200 – 500 metri, înălţime de la care s’au văzut foarte bine bărcile atât ale noastre, cât şi cele străine.

Bărcile noastre se găseau pe Canalul Filipoiu, răspândite, şi un grup de 5 pe lacul Şerban.

Deasupra lacului Orza s’a spart radiatorul la aparat, aşa că am luat drumul spre Brăila şi am aterizat între linia ferată, cimitir şi un teren de sport. Acolo am reparat pana şi am plecat la Galaţi, unde am ajuns la ora 12½.

În ziua de 21 Iulie nu s’a putut sbura, deoarece benzina rămasă era de densitate mare şi aparatul  nu putea sbura.

Sublocotenent Frumosu, /ss/ indescifrabil

Brăila, Canalul Filipoiu.
Brăila, Canalul Filipoiu.

„Dare de seamă[14]

22 Iulie 1924

În ziua de Sâmbătă dimineaţă (19 Iulie 1924 – n.a.), la ora 5, pornesc, după ordinul primit de a pleca în patrulare în contra lui Terente.

La Pecineaga, după ce cele două vedete au strâns un număr suficient de lotci, am ancorat şi am debarcat la mal.

La ora 3 dimineaţa a doua zi, sblt. Popescu Petre cu 75 oameni şi subsemnatul cu un număr egal, ne îndreptăm spre inima bălţii. O luăm pe Canalul Maican, care se află cam în faţa satului Pecineaga. Planul era ca subsemnatul cu maistrul Rădulescu şi 75 oameni să ocupăm jumătatea bălţii dinspre Dunărea Chiscanilor.

Din Canalul Maican dăm în Lacul Ulmul, lac mare şi adânc (cam vreo 4 m). Din acest loc am dat în Ghiolul Brezoesci şi apoi în Grindul Săndoiului şi al Camniţei.

La Grindul Brezoesci l’am lăsat pe maistrul Rădulescu cu jumătate din numărul lotcilor şi o mitralieră, iar eu cu cealaltă mitralieră şi restul de lotci (în număr de opt) ne-am îndreptat spre Dunăre (canalul navigabil).

Sblt. Popescu, lotcă cu mitraliera, lotci, maistrul Ionescu, lotcă cu mitraliera, lotci, maistrul Rădulescu, lotcă cu mitraliera, lotci, iar la Dunăre (canalul navigabil) sblt. Niculescu cu o lotcă cu mitralieră şi o altă lotcă cu un plutonier de jandarmi.

Extremităţile aveau consemnul de a nu lăsa ca banditul să se strecoare şi să iasă din baltă.

Ieşind pe canalul navigabil şi văzând că patrule fixe şi mobile păzesc ieşirea lui, am intrat iarăş în baltă şi am poposit la privalul Lunga, făcând în întreg sectorul meu posturi fixe, căci se înnoptase.

A doua zi în zori, pornim iarăş şi patrulăm toate privalurile (Dinuleasa, Lunga, Misăilă) şi dăm pe Canalul Filipoiu, unde era vorba să ne întâlnim (fostul Palat Regal). Acolo ni s’a spus că lotcile au plecat.

Am plecat şi noi şi am ajuns la ora 18 la Ghecet, unde am găsit vedeta care ne-a adus la Arapu.

            Sublocotenent, /ss/ indescifrabil“. 

Raportul sublocotenentului Alexandru Dragoş de pe monitorul "Bucovina“.
Raportul sublocotenentului Alexandru Dragoş de pe monitorul „Bucovina“.

„Dare de seamă[15]

asupra urmăririi lui Terente

în zilele de 19, 20 şi 21 Iulie 1924

Am plecat cu o singură lotcă cu 2 oameni, dela Ghecet pe primul canal mai jos de Filipoiu. După ce am cercetat balta împrejurul pescăriilor de acolo am luat-o pe Canalul Motişca în sus, făcând din când în când incursiuni la dreapta şi la stânga, prin stuf şi papură. Merg aşa până în luminişul Micşunelele, unde petrecem noaptea, dormind în lotcă.

Dimineaţa o apucăm în sus, trecând prin diferite canale. Ajungem în Lacul Şerban – Vodă.

În acest timp, pela ora 9 dimineaţa, întâlnesc pe sblt. Ghenădescu într’o lotcă cu mitralieră. Pornim împreună la o distanţă de 200 – 300 m spre Canalul Filipoiu.

La fostul castel de pescărie găsim celălalt convoi, care venea dinspre Pecineaga. După un mic popas, plecăm în jos pe Filipoiu şi o apucăm pe primul canal la dreapta, vrând să ieşim la Turcoaia.

Din cauza trestiei şi a păpurişului nu putem ieşi în Dunărea Veche (Canalul Măcinului – n.a.).

Suntem nevoiţi să dormim în trestie.

A doua zi dimineaţa o luăm înapoi pe un canal mic şi ieşim în faţa satului Carcaliu. O luăm la vale pe Dunărea Veche şi mai jos la Măcin ne întâlneşte Vedeta No. 6 şi ne dăm la bord.

Tot timpul mersului nu am întâlnit decât câteva lotci cu pescari, pe cari, după ce le-am cercetat, le-am somat să părăsească baltaSublocotenent, Alexandru Dragoş, /ss/ indescifrabilMonitorul «Bucovina»“

Vedeta nr. 5 - "Maior Constantin Ene" la Galați.
Vedeta nr. 5 – „Maior Constantin Ene” la Galați.

„Vedeta No. 5

Dare de seamă[16]

a activităţii Vedetei No. 5 în urmărirea banditului Terente

Conform Ordinului secret No. 37 din 28 Iunie 1924 al Grupului Naval de Instrucţie Arapu, Vedeta No. 5 începe patrulări pe Canalul Măcinului.

Prima patrulare se face în ziua de 30 Iunie a.c.

Plecăm din Arapu, orele 3,55 dimineaţa, pentru a merge pe Canalul Măcinului şi a controla lotcile.

Ora 4,45 – suntem travers de Ghecet. În parcursul dela Ghecet până la Măcin se controlează 17 lotci, toate cu rolul de barcă, adeverinţa dela Postul de jandarmi, respectiv permis de pescuit şi, eventual, avizul Pescăriei în regulă.

Ora 5,50 – acostăm la pontonul Măcin, pentru a lua înţelegere cu Căpitănia de port. Se dau de către Căpitănia de port mai multe avize, la fel cu cel aici alăturat, pentru a le răspândi în diferitele porturi ale Canalului. Se face provizia şi, la ora 8,20, plecare din Măcin, 9,20 Lacul Carcaliu.

La ora 10,10 – încrucişem cu şalupa de pasageri „Lydia“. O întrebăm dacă i s’a întâmplat ceva; răspunde negativ.

Ora 10,25 – acostăm la şlepul «Dobrogea». La Gura Armanului lăsăm afişe date de către Căpitănia de Port Brăila.

Ora 10,28 – plecăm la deal. Între Gura Armanului şi Turcoaia controlăm 7 lotci.

Ora 12,00 – acostăm la un şlep în Turcoaia.

Ora 12,32 – plecare la deal, după ce am lăsat şi aici avize.

Ora 19,10 – sosim şi acostăm la pontonul dela Hârşova. Între Turcoaia şi Hârşova se controlează 20 lotci. Lăsăm şi la Hârşova câteva avize.

Ora 21,10 – plecăm la deal, în marş de noapte.

Ora 1,25 – intrăm în portul Cerna-Vodă şi rămânem la ancoră pe malul stâng. În timpul marşului, la ora 0,50, tija pistonului dela centrifuga din tribord se rupe. Se continuă marşul cu o maşină şi se repară tija cu mijloacele bordului. La 1,50 se rupe din nou şi marşul până la Cerna-Vodă se continuă cu o singură maşină. Dimineaţa lăsăm la Căpitănie avize şi dăm tija la reparat în oraş, la un şantier particular.

La orele 11,50 – montarea este gata şi se continuă marşul cu 2 maşini.

Ora 14,20 – acostăm la Hârşova.

Ora 15,40 – plecăm la vale.

Ora 16,20 – acostăm la gura Canalului Măcin, lăsăm ţinta la vale şi facem o şedinţă de tragere de infanterie cu echipajul, o şedinţă de tragere redusă de artilerie şi mitraleriştii trag câte 10 cartuşe, foc cu foc. Tragerea s’a executat: ţinta ancorată, nava ancorată.

Ora 19,20 – plecăm la vale.

Ora 20,10 – se controlează o barcă. Întoarcerea se face pe Dunărea Nouă[17]. Marşul se face cu luminile stinse: „Marş de luptă“. Timonierii fac exerciţii de sondaje de noapte, cu sonda de plumb şi sonda de lemn.

Ora 23,25 – sosim la Arapu şi ne legăm în pupa monitorului «Bucovina».

10 Iulie 1924

Ora 16,5 – se aprind focurile.

Ora 19,30 – plecăm la deal. Se face marşul invers; plecăm pe Dunărea Nouă şi ne întoarcem pe Canalul Măcinului. Navigăm în marş de noapte pe Canalul Arapu, Lata, Stanca, Dunărea Nouă, Braţul Cremenea şi, la 1,35 dimineaţa, sosim la Hârşova, unde acostăm la ponton.

La ora 9,00 plecăm la vale.

La 10,30 – ancorăm la gura Canalului Măcin şi facem o şedinţă de tragere de artilerie (cu tunarii şi 20 cartuşe de mitralieră).

La 13,20 – plecăm pe Canalul Măcinului la vale, oprim în Turcoaia, Gura Armanului, Igliţa şi luăm relaţii asupra banditului Terente; nu ni se răspunde nimic precis.

La 17,35 – acostăm la pontonul Măcin; între Turcoaia şi Măcin controlăm 8 bărci, pe care le găsim în regulă.

La 18,20 – plecăm din Măcin şi până la Ghecet se controlează 5 bărci, pe care le găsim iarăşi în regulă.

La 20,56 – acostăm în Galaţi, la tanc, pentru a face păcură.

16 Iulie 1924

Facem marş pe Canalul Măcinului cu monitorul «Ardeal» şi Vedeta No. 6. În cursul dimineţei se face o patrulare până la Igliţa, cu care ocazie controlăm 5 lotci. După amiază se mai face încă o patrulare, cu care ocazie se mai controlează alte 6 lotci. Marşul de după amiază s’a făcut până la Km 36, la deal de Turcoaia.

Raportul locotenentului Eugen Dimitriu, comandantul Vedetei Nr. 5.
Raportul locotenentului Eugen Dimitriu, comandantul Vedetei Nr. 5.

19 Iulie 1924

La 6,45 dimineaţa se îmbarcă pe vedetă 75 de oameni dela monitoare, pentru a-i transporta în regiunea Pecineaga, la Km 220, punctul unde începe acţiunea de urmărire a banditului Terente, dela deal la vale.

Plecăm la 6,45, direcţia Pecineaga, şi începem să rechiziţionăm lotcile necesare pentru urmărirea în baltă.

La 8,45 – intrăm pe Canalul Măcin şi începem să rechiziţionăm lotcile. În faţa satului Igliţa, la Km 28,500, fiind cu 6 lotci la remorcă, o barcă somată să se oprească nu se opreşte.

Se trag focuri de armă şi mitralieră, nu se opreşte şi fuge în baltă; ajungând la punctul unde a intrat în baltă, trimet 10 oameni cu maistrul Rădulescu şi, mai în urmă, 3 lotci pentru a-l prinde şi, după o oră, vine cu el.

Întrebat de ce a fugit, răspunde că a fost luat de potere 8 zile şi îi era frică să nu mai fie luat o dată. Se numeşte Eftimie Gavrilă, pescar din Carcaliu; îi dăm drumul şi plecăm la deal.

Mergem până la Km 56, rechiziţionând lotci până la ora 19,20, când ne ajunge din urmă Vedeta No. 6 şi ne dă ordin ca lotcile rechiziţionate şi oamenii să-i lăsăm la Pecineaga, Km 52.

Ora 19,20 – facem rondoul[18], mergem la vale şi la ora 20,20 lăsăm în Pecineaga cele 16 lotci luate de către vedetă şi 75 de oameni. Luăm din Pecineaga şi aducem spre Brăila pe soldatul Safca Petru dela Grupul de şlepuri, care era bolnav.

În marş la vale, la orele 23,35, la Km 16, troţa[19] de sârmă a cârmei din babord se rupe, după cum se vede din alăturatul duplicat al procesului-verbal de constatare a avariei.

Se repară avaria cu mijloacele bordului, rămânând ca la prima ocazie să se schimbe troţa în Arsenal.

La ora 2,10 – acostăm la pontonul Brăila, luând pe Dl. Comandant Pandele.

La ora 2,55 – sosim la Arapu şi acostăm în pupa monitorului «Bucovina».


20 Iulie 1924

La ora 10,45 – plecăm din Arapu şi la ora 11,50 acostăm la pontonul Brăila.

La ora 17,55 – plecăm dela Brăila pe Canalul Măcinului.

La ora 20,40 – ne întâlnim cu vedeta No. 6, căreia i se dă ordin să susţie şi să îndrepte lotcile care se găsesc pe canal în susul apei, rămânând ca Vedeta No. 5 să aibe grije de cele din josul apei.

La orele 12,00 – acostăm la un şlep în Ghecet pe malul stâng.

21 Iulie 1924

La orele 5,20 – plecăm din Ghecet şi acostăm la pontonul Brăila.

La orele 6,30 – plecăm pe Canalul Ghecetului pentru a anunţa lotcile care eventual vor eşi din baltă ca să se întoarcă şi să mai traverseze încă o dată balta.

La orele 10,50 – am acostat la Km 11, la o grădinărie, unde am făcut o percheziţie.

La orele 12,25 – am acostat la pontonul Ghecet, se îmbarcă 94 oameni care s’au întors din patrulare.

La orele 13,05 – ne-am întors la Arapu.

La orele 13,40 – am acostat în tribordul monitorului «Ardeal» şi am debarcat oamenii.

La orele 13,55 – plecăm din nou la vale, la Brăila, luăm pe Dl. Lt. Comandor Pandelei, care se întoarce dela Galaţi, şi-l ducem la Ghecet, la Vedeta No. 6.

La orele 14,30 – am plecat pe Canalul Măcinului.

La 16,50 – acostăm în dreptul satului Carcaliu, de unde luăm şi ducem la Grup, pentru cercetări, doi oameni, o femee şi un băeat.

La ora 20,10 – sosim la Arapu şi acostăm în tribordul monitorului «Ardeal».

La ora 00,24 – se sting focurile.

Comandantul Vedetei No. 5, Lt. Eugen Dimitriu, /ss/ indescifrabil“.

Factură pentru plata a 200 cărți poștale cu portretele lui Terente și ale compliclor săi, necesare pentru identificarea bandiților.
Factură pentru plata a 200 cărți poștale cu portretele lui Terente și ale compliclor săi, necesare pentru identificarea bandiților.

 ***

Adresa Manutanţei Garnizoanei Brăila pentru decontarea sumei de 1.956 lei, reprezentând contravaloarea a 400 pâini, distribuite în ziua de 19 Iulie 1924, pentru prinderea banditului Terente.
Adresa Manutanţei Garnizoanei Brăila pentru decontarea sumei de 1.956 lei, reprezentând contravaloarea a 400 pâini, distribuite în ziua de 19 Iulie 1924, pentru prinderea banditului Terente.

          ***                                                           

Manutanţa[23] Garnizoanei Brăila[24]                                    No. 973 din 27 August 1924                                                          

            Către,

                       Prefectura Judeţului Brăila,

            Urmare la No. 886 din 23 August 1924, am onoare a înainta aci alăturat bonul eliberat de D-l Locotenent-Comandor Pandelei  pentru patru sute pâini, cu ocazia urmărirei banditului Terente, în valoare de lei  1.956, pe care vă rugăm să binevoiţi a ne achita cât mai urgent

Şeful Manutanţei Brăila, Adm. Căpitan, Nicolescu,  /ss/ indescifrabil

Nota autorului: Documentul poartă următoarea rezoluţie: Se vor înainta toate actele relative Ministerului de Interne, pentru ordonanţarea sumelor. Prefect, /ss/ indescifrabil

Borderou cu actele justificative ale cheltuielilor efectuate cu urmărirea banditului Terente.
Borderou cu actele justificative ale cheltuielilor efectuate cu urmărirea banditului Terente.

 

Vedete romanesti


[1] Arhivele Militare Române, fond: Comandamentul Diviziei de Dunăre, dosar: 159, fila 561.

[2] Constantin Cumpănă, (2009), „Terente“, Vol. I, Constanţa: Editura „Telegraf Advertising“, pag. 67 – 76.

[3] Arhivele Militare Române, fond: Comandamentul Diviziei de Dunăre, dosar: 159, filele 583, 583 verso, 584, 584 verso.

[4] Arapu – braţ şi insulă în cadrul Parcului Naţional Balta Mică a Brăilei (Km 180 al Dunării).

[5] Situat lângă comuna Turcoaia.

[6] Jean Matzukis – armatorul şi căpitanul şalupei „Aneta“ („Curierul“, Anul VI, No. 1650, Vineri, 18 Iulie 1924, pag. 1).

[7] Aeroplan – avion.

[8] Arhivele Militare Române, fond: Comandamentul Diviziei de Dunăre, dosar: 159, filele: 585, 586.

[9] Arhivele Militare Române, fond: Comandamentul Diviziei de Dunăre, dosar: 159, filele 587, 587 verso, 588.

[10] Arhivele Militare Române, fond: Comandamentul Diviziei de Dunăre, dosar: 159, fila 590, 590 verso.

[11] Chici – pădure din care se taie nuiele; grind cu vegetaţie de sălcii şi arini; vârf de ostrov; tufiş, desiş, hăţiş.

[12] Corotişca – punct situat pe malul drept al Dunării, la mila 70, în Insula Mare a Brăilei.

[13] Arhivele Militare Române, fond: Comandamentul Diviziei de Dunăre, dosar: 159, f. 591, 591 verso;

[14] Arhivele Militare Române, fond: Comandamentul Diviziei de Dunăre, dosar: 159, fila 592, 592 verso.

[15] Arhivele Militare Române, fond: Comandamentul Diviziei de Dunăre, dosar: 159, fila 593, 593 verso.

[16] Arhivele Militare Române, fond: Comandamentul Diviziei de Dunăre, dosar: 159, filele 594, 595, 595 verso, 596, 596 verso, 597.

[17] Braţul Cremenea sau Dunărea Nouă este braţul principal al Dunării, înainte de Deltă, care are aproximativ 70 de km lungime şi, împreună cu Braţul Vâlciu, mărgineşte lacuri şi bălţi din zona numită Insula Mică a Brăilei; între Braţul Măcin şi Braţul Cremenea se află zona numita Balta Brăilei.

[18] Rondou – întoarcere a unei nave cu 180° (termen folosit îndeosebi pe Dunăre).

[19] Troţă – parâmă, lanţ, care, prin intermediul echei, transmite mișcarea timonei la cârmă.

[20] Direcţia Judeţeană Brăila a Arhivelor Naţionale, fond: Prefectura Judeţului Brăila, dosar: 10/ 1924, f. 262;

[21] Idem, f. 255;

[22] Documentul a fost înregistrat la Prefectura judeţului Brăila cu nr. 4414 din 26 august 1924;

[23] Manutanţă – în text, subunitate în cadrul armatei care se ocupă cu depozitarea cerealelor panificabile şi care este dotată cu instalaţiile şi utilajul necesar fabricării pâinii pentru militari; brutărie pentru Armată;

[24] Direcţia Judeţeană Brăila a Arhivelor Naţionale, fond: Prefectura Judeţului Brăila, dosar: 10/ 1924, f. 256;

 

Comentează pe Facebook

Articolul precedentBanda celebrului Terente a atacat vasul „Independenţa“
Articolul următorVapor în flăcări în portul Constanța. Arde nava „Kyma“!
CUMPĂNĂ C. CONSTANTIN - jurnalist • licenţiat al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice „David Ogilvy”; •1995-coautor la realizarea filmului pentru TV „Am muncit ca să te cresc“ - premiul pentru „Cel mai bun film de anchetă pe anul 1995“; •1995-coautor la realizarea filmului pentru TV „Şi Dumnezeu se odihnește“, despre catastrofa navală din 4/5 ianuarie 1995, filmt selectat pentru concursul A.P.T.R.-1996; •1996-realizator al filmului pentru TV „Oameni pe care numai Iisus îi poate săruta“, despre viaţa oamenilor bolnavi de lepră din Dispensarul din Tichileşti-Tulcea; selectat pentru concursul A.P.T.R.-1996; selectat pentru Festivalul MEDIAFEST-Costineşti-1996, nominalizat pentru Gala Laureaţilor; •1990-2008-autor a numeroase ştiri, anchete, investigaţii, reportaje, interviuri, precum şi realizator de emisiuni pentru televiziune; •2006-autorul cărţii „Tragedia navei «Independența»“; •2007-coautorul cărţii „Catastrofa navei «Unirea»“; •2008-coautorul cărţii „Naufragiul navelor «Paris» şi «You Xiu»“; •2009-autorul cărţii „Terente“ (vol. I şi II); •2011-coautorul cărţii „Amintiri despre o flotă pierdută“ (vol. I şi II); •2011-membru de onoare al Ligii Militarilor Profesioniști; •2011-membru al Ligii Navale Române; • 2017 - "Elena de la Dunăre și Mare" - Film documentar (Elena Roizen), Redactor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here