Motto: „Dacă vreun episcop, servindu-se de stăpânitorii lumești, va pune mâna pe vreo biserică, să se caterisească și să se afurisească. Asemenea și toți părtașii lui la aceasta“[1].
Din palmaresul nelegiuirilor înaltpreapenalului și arhicunoscut șpăgar, pe al său nume nativ, dar sugestiv, Porcu Macedon, menținut încă, dintr-o toleranță complice a Patriarhiei, la cârma Arhiepiscopiei Tomisului, el fiind în starea de urmărit penal și sub control judiciar (https://rezistenta.ro/sfarsitul-unui-ticalos-teodosie-antihristul-rusinea-b-o-r-si-a-ortodoxiei/), nu putea evident să lipsească alte fapte grave de corupție, prin care acest individ laxist și-a permis să atragă în troaca propriilor mașinațiuni mârșave vârfuri importante din conducerea structurilor militare navale ale Ministerului Apărării Naționale.
Printr-o imixtiune obraznică și ticăloasă în problemele administrativ-patrimoniale ale municipalității și Garnizoanei Mangalia, arhipenalul Teodosie și-a ticluit, în timp și pas cu pas, un plan diabolic, prin care să-i lase pe militarii din Mangalia fără biserică.
Imixtiuni grosolane ale lui Teodosie în problemele administrației locale
Lăcașul de cult a fost edificat cu fonduri însemnate de la bugetul local al Primăriei Mangalia, prin sponsorizări, credite contractate (nici în prezent achitate!) la diferite instituții bancare și persoane fizice, sponsorizări, alte fonduri colectate de la cadrele militare în activitate, retragere și rezervă, precum și de la personalul civil contractual angajat la unitățile militare din Mangalia.
Încă din anul 2006, prin adresa nr. 6820/ 28 august 2006 către Primarul de la acea vreme, Teodosie-hapsâneanul cerea ostentativ să se anuleze H.C.L. 194/ 28 octombrie 2003 și contractul de colaborare nr. 3/ 27 ianuarie 2004, favorabile edificării și administrării bisericii militare de către M.Ap.N., și să se emită o altă hotărâre de Consiliu local prin care lăcașul de cult în cauză să-i fie trecut în proprietate.
Vă rog să rețineți că, această golăneală urma să anuleze, de fapt și paradoxal, Hotărârea de Guvern nr. 738/ 29 august 1996 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/9795) și Protocolul militar M-16/ 26 iunie 1996, care condiționau transferul a 2,5 ha teren, în vederea constituirii unui cimitir mixt (militar și civil), din patrimoniul Statului român, administrat de Ministerul Apărării Naționale, către Consiliul Local și Primăria Mangalia, în schimbul finanțării de la bugetul local al Primăriei Mangalia a materialelor necesare și lucrărilor de contruire și înzestrare a unei biserici, pentru nevoile spirituale ale Armatei.
Pretenția abuzivă, absurdă și ticăloasă a înaltpreacoruptului Teodosie a fost, cum era firesc și legal, respinsă categoric (adresa Primăriei Mangalia nr. 25197/ 5 septembrie 2006: „bunurile proprietate publică nu pot fi înstrăinate[2], motiv pentru care acest imobil – Capela Militară – nu poate fi trecut în proprietatea Arhiepiscopiei Tomisului“, înstrăinarea unui astfel de obiectiv fiind incidentă art. 136[3] din Constituția României și prevederilor Legii nr. 213/ 17 noiembrie 1998.
Preotul Traian Chircu – o altă victimă a lui Teodosie
Dar îndrăcitul nu a renunțat la drăcovenii, excelând sub forma continuată a abuzului și traficului de influență extrem de agresive, atât pe linie militară, cât și politică, urmând ca mai târziu să își atingă scopul mârșav, după ce lucrările de construire și înzestrare a lăcașului de cult au fost încheiate[4] și după ce obiectivul public-militar avea să fie inaugurat pe data de 18 mai 2008.
Din ecuația propriilor planuri infracționale, Teodosie trebuia să elimine și pe Traian Chircu – preotul-ctitor al bisericii militare din Mangalia, deci al lăcașului de cult menționat, pentru că acesta îi devenise incomod, fiind de notorietate faptul că preotul militar, în perioada 2003 – începutul anului 2009, s-a opus cu vehemență înstrăinării bisericii militare către Arhiepiscopia Tomisului, apărând – cum era și firesc – interesele Armatei, unde era angajat.
O primă mârșăvie a histrionicului Teodosie, prin care să își poată camufla intențiile hapsâne, a fost aceea de a inocula impresia la nivelul superiorilor militari ai preotului militari Traian Chircu, anume că acesta i-ar fi cerut postul 2 de preot civil-paroh și arondarea unui sector civil în preajma bisericii respective.
În realitate, însă, prin adresa nr. 5724/ 2008, netrebnicul Teodosie îl amenința pe respectivul preot militar ca acesta să își solicite propria înlocuire („pentru a fi suplinit în slujire, cucernicia voastră veți solicita numaidecât un înlocuitor”), obligându-l în acest fel să se retragă de la slujirea bisericii șa care era paroh.
Un comandor devenit sluga lui Teodosie
Când la conducerea unității militare 02078 din Mangalia, unde preotul militar Traian Chircu era angajat, a apărut o altă slugă a Teodosnicului, comandorul Ion Condur, originar din părțile sale natale, și-a continuat activitatea infracțională, folosindu-se de acest comandant ca să-l hărțuiască și să-l terorizeze psihic pe respectivul preot militar, încât să renunțe la slujirea bisericii militare.
De la cumătrul său, preotul militar Dumitru Bostan, din cadrul Statului Major al Forțelor Navale, Teodosie a obținut o negație împotriva Armatei, scrisă pe raportul fostului comandant al Garnizoanei Mangalia – comandor Nicolae Bratosin, raport care însoțea documentația de înregistrare a lăcașului de cult în patrimoniul M.Ap.N.
Concomitent cu traficul de influență exercitat prin cei doi complici militari, Teodosnicul a acționat și politic, obținând de la noul primar pesedist al Mangaliei, Mihai – Claudiu Tusac, blocarea în favoarea M.Ap.N. a acordului administrativ de intabulare a dreptului de administrare a Bisericii militare.
Cu lucrătura mișelească aranjată pe linie militară și politică, preapenalul Teodosie a trecut la următorul pas, când, fără a avea vreun acord scris nici de la Primăria Mangalia și nici de la conducerea Garnizoanei Mangalia, a emis două decizii interne prin care biserica militară a fost transformată în biserică civilă de parohie! Totodată, a înființat și un post pentru preotul paroh Puiu George Laurențiu (un acolit de-al său, provenit din Prahova și jurisdicția Eparhiei Bucureștilor, de unde a fost parașutat și Teodosie în Dobrogea).
Militarii intră în hora preoțească a lui Teodosie
Lovitura finală le-a fost dată militarilor la data de 18 februarie 2009, când nemernicul Teodosie a venit la Casa Armatei din Mangalia, însoțit de Niculae Poalelungi[5] – preapenalul său consilier, Iulian Rotaru – protopopul Mangaliei și de un alt acolit, preotul militar Constantin Țanu, șef al Secției de Asistență Religioasă din cadrul Statului Major General al Armatei Române.
La adunătura ad-hoc, prezidată de noul comandant al Garnizoanei Mangalia, comandor Vergil Moraru, au mai participat consilieri onorifici ai bisericii militare, cadre militare în retragere și rezervă, comandanții unităților din Mangalia.
Din maniera pe cât de simplă, pe atât de perfidă, cu care a acționat Teodosie în paguba militarilor din Mangalia, putem crede că toți cei prezenți la ședința de pardid menționată au pus botu’ ca pelicanii, înghițind efectiv momeala arhipenalului Teodosie, potrivit căreia și în baza art. 181[6] din Statutul B.O.R., orice biserică, după sfințire, trebuie să-i treacă în proprietate B.O.R., pentru că așa vroiau mușchii lui de penal să răstălmăcească normele statutar-canonice.
Conducerea Garnizoanei Mangalia pune botu’ ca pelicanii
În cadrul acestei cacealmale cu miros de aranjament infracțional premeditat, Teodosie l-a convins pe comandorul Vergil Moraru – comandantul Garnizoanei Mangalia să ordone, cu o suspectă lejeritate (după spusele celor prezenți, comandorul i-a pupat mâna lui Teodosie!), trecerea bisericii militare în proprietatea Arhiepiscopiei Tomisului!
Și iată cum în fața unui bezmetic, rușinea rușinilor pentru Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, nu a mai contat nici încălcarea art. 136 din Constituția României și nici încălcarea Legii nr. 213/ 1998, iar vârfurile structurilor militare navale, împreună cu trimisul Statului Major General – preaslugarnicul șef al preoților militari din România, Constantin Țanu, nu au comis nici măcar un gest ca să-l oprească din infracțiuni pe inculpatul Teodosie (de reținut faptul că, la acea vreme, Constantin Țanu avea un interes personal să se lase corupt, el fiind interesat pentru obținerea titlului de doctor în Teologie!).
Nu e prost cine cere, ticălos și corupt e cine dă
Impresionați peste măsură de vocea urâtă și enervant de tremolată, barba, engolpionul, toiagul, mitra și odăjdiile arhiepiscopale, unii dintre militarii prezenți au căzut pe spate, alții au rămas smirnă, dar niciunul nu și-a coborât privirea peste prevederile art. 183, al. (2)[7] din același Statut, coroborat cu art. 14[8] din Legea nr. 195/ 6 noiembrie 2000 privind constituirea şi organizarea clerului militar[9], actualizată prin Ordinul[10] ministrului Apărării Naționale nr. M.2./ 13 ianuarie 2014 pentru aprobarea Regulamentului privind asistenţa religioasă în Armata României din 13 ianuarie 2014[11], art. 7, alin. 2 din ultimul act normativ statornicind că: „Beneficiarul unui lăcaş de cult din cadrul unei unităţi militare este Ministerul Apărării Naţionale, prin unitatea militară în care se execută investiţia imobiliară sau schimbarea de destinaţie“, la alin. 5 precizându-se că „Lăcaşurile de cult sunt gestionate şi utilizate de către unităţile militare în perimetrul cărora sunt construite”.
Precum odinioară în Sodoma și Gomora, nu s-a găsit decât un singur drept în adunătura celor aciuați la acea dată în Casa Armatei din Mangalia, care să-i ceara socoteală lui Teodosie (preluarea Bisericii mai însemna și preluarea datoriilor acestei biserici, în sumă de 206.987 lei), și anume maistrul militar (r) Ioan Ababei, singurul care a înțeles foarte bine viclenia antihristului Teodosie și l-a constrâns să își asume plata respectivelor datorii, în cel mult 30 de zile de la preluarea bisericii.
Zis a fost, căci, de făcut, un escroc ca Teodosie nu avea cum să își mai onoreze (de unde onoare la un antihrist?) și promisiunea. Doar o infimă parte din respectivele datorii de 30.000 lei au fost recuperate pe cale judiciară[12], evident după ce țeparul Teodosie a trebuit să fie executat silit de creditorul maistru militar (r) Brosban Nicolin și soția acestuia.
Și uite așa au rămas militarii din Mangalia și fără biserică militară, și cu banii luați, și fără preot militar, pe care satanicul Teodosie a avut grijă, după metoda clasică (utilizată și în alte cazuri de caterisire a unor preoți), să-i însceneze fraude financiare preotului militar Traian Chircu, în legătură cu edificarea bisericii militare, pentru a-l îndepărta de la slujirea acesteia, să-i trimită preaslugarnicului comandor Ion Condur o simplă solicitare scrisă ca să-i fie reziliate raporturile de muncă, să-l suspende din funcție, mai apoi să-i aplice și o pseudo-caterisire.
Nu-i așa că, din multitudinea de sancțiuni aplicate respectivului preot militar, mai lipsea doar condamnarea la moarte?
Amenințări cu moartea!
Ei bine, aflați că ticăloșia și mintea diabolică ale lui Teodosie au avut în vedere și moartea preotului militar Traian Chircu, întrucât satanicul, prin adresa nr. 1892/ 23 iunie 2011, plănuia cum anume să-l ucidă, metoda fiind întâlnită doar în metodele Securității comuniste pe care (sub numele conspirativ „Mache“) a slujit-o, și anume: declararea preotului militar Traian Chircu că este ieșit din minți, internarea forțată într-un spital de nebuni și, în final, „aplicarea unui tratament adecvat”, pentru lichidarea acestui element periculos și incomod!!!
Justiția își intră în rol și face dreptate
Cert este că, după ani și ani de procese civile[13], penale[14] și canonice[15], instanțele au hotărât – în mod definitiv și irevocabil – că preotul militar Traian Chircu este nevinovat și a fost dat afară din Armată în mod ilegal, la cererea netrebnicului Teodosie, și că, tot acest nemernic, i-a înscenat fraude financiare, iar sancțiunile bisericești – suspendare și caterisire – ordonate și aplicate de același torționar Teodosie, bolnav de ură și răzbunare, au fost casate/ anulate în tot, sub sancțiunea nulității absolute[16] de instanța central bisericească a Patriarhiei Române.
Nu ne miră faptul că, deși preotul militar Traian Chircu și-a demonstrat nevinovăția pe toate planurile, a fost nevoit să își ceară transferul și să plece în altă Eparhie, cât mai departe de nemernicia și răzbunarea patologică ale lui Teodosie, slujitorul lui Dumnezeu fiind scârbit de nelegiuirile la care a fost supus și vrând să uite iadul prin care antihristul l-a obligat să treacă.
Ce a mai urmat, este lesne de înțeles, căci, se știe, pe unde a trecut și trece bestia satanică și pământul a fost/ este pustiit.
O altă golănie a lui Teodosie și a grupului infracțional: Hotărârea de Consiliu Local în opoziție cu Hotărârea de Guvern!
În anul 2010, cu și mai multă ură și încăpățânare, Teodosie-antihristul, insistând în formă continuată în comiterea de fapte odioase și încalcă și canonul apostolic nr. 30 („Dacă vreun episcop, servindu-se de stăpânitorii lumești, va pune mâna pe vreo biserică, să se caterisească și să se afurisească. Asemenea și toți părtașii lui la aceasta“).
Astfel, a obținut, prin mega-trafic de influență, Hotărârea de Consiliu Local nr. 60/ 2010 – dedicație de la primarul obedient-pesedist Mihai-Claudiu Tusac, prin care a anulat toate documentele anterioare, respectiv H.C.L. nr. 194/ 2003, dar și, atenție!, Hotărârea de Guvern nr. 738/ 1996!, privind dreptul de administrare asupra bisericii militare din Mangalia.
Înțelegeți până unde ajunseseră obrăznicia, golănia și faptele infracționale ale acestui individ, în vremurile când el se baza pe susținerea ticăloasă a P.S.D. și a iubitului Adrian Năstase-infractorul, a criminalului în libertate Ion Iliescu, foarte mulți bani, influența enormă, puterea imensă ce i le confereau funcția de „înalt ierarh“ al B.O.R., membru al Sf. Sinod, posesorul pe nedrept al Ordinului național „Steaua României în grad de Cavaler“, titlului de doctor, academician, profesor universitar, a relațiilor cu numeroase personaje politice și de afaceri și unele instituții ale Statului român?
Nu este exclus ca, în mintea penală a lui Teodosie, el să fi crezut că, în acest mod, și-ar fi acoperit activitatea infracțională anterioară.
Armata s-a opus raptului teodosniac
Din împrejurările complexe, pe care le-am expus, conform înscrisurilor oficiale ale instituțiilor Statului român (deținem informația potrivit căreia maistrul militar (r) Ioan Ababei a depus un DENUȚ edificator la D.N.A. – Serviciul Teritorial Constanța împotriva preașpăgarului și inculpatului Teodosie), dincolo de matrapazlâcurile perfide instrumentate de acest netrebnic și pseudo-ierarh, în urma anchetei noastre rămânem, totuși, cu câteva nedumeriri, care credem că vor clarificate de organele de cercetare penală.
Deși, prin adresa răspuns nr. CA1-5790/ 14.04.2009, către maistrul militar (r) Ioan Ababei, conducerea centrală a Armatei s-a exprimat în scris că „Statul Major al Forțelor Navale nu a aprobat procesul verbal de predare-primire a patrimoniului și arhivei bisericii militare din Garnizoana Mangalia către Arhiepiscopia Tomisului“, lui Teodosie i-a fost atribuită, totuși, clădirea bisericii militare în folosință pe 5 (cinci) ani de zile, perioadă care a cam expirat.
De asemenea, Șeful Statului Major al Forțelor Navale, contraamiralul Dorin Dănilă, prin adresele nr. A-3261/ 18 martie 2010 și A-3263/ 18 martie 2010 către Mihai-Claudiu Tusac – primarul Mangaliei, respectiv Claudiu-Iorga Palas – prefectul județeului Constanța, contesta ilegalitatea transferării respectivului obiectiv militar fie și numai în folosința Arhiepiscopiei Tomisului.
Când ticăloșia are grad și funcție militară
Totuși, undeva, odată cu trecerea timpului, filmul despre cum a ajuns biserica militară la Arhiepiscopia Tomisului s-a rupt, dar curiozitatea noastră ne-a făcut să insistăm și astfel să descoperim CÂND anume și CINE a fost, de fapt, cel prin care satanicul Teodosie a reușit să-i păcălească pe militarii din Mangalia și să-i lase fără acest lăcaș de cult.
Astfel, ne-a fost dat să constatăm cu stupoare că, prin adresa nr. A-41/ 05 ianuarie 2010, răspuns la cererea maistrului militar (r) Ioan Ababei, emisă de comandantul Garnizoanei Mangalia, c-dor Vergil Moraru, acesta se arată foarte sensibil la observațiile critice ce îl privesc pe el însuși și pe Teodosie (doar s-a spus că îi pupase și mâna când i-a făcut cadou Biserica militară!) și, contrar poziției oficiale a conducerii centrale a M.Ap.N., respectivul ofițer se situează clar și ferm de partea lui Teodosie, insistând pe faptul că predarea bisericii militare către Arhiepiscopia Tomisului a fost legală și conform cu Statutul B.O.R., că datoriile lăcașului de cult sau transformat de fapt în donații (nu-i prost cine și cui i s-a predat biserica, ci doar cei care au creditat!), presărându-și epistola cu tot felul de legi, articole, aliniate, dar, foarte curios, nimic în favoarea Armatei!
De ce a tăcut și tace Armata?
În aparență, prejudiciile rezultate din tot amalgamul de împrejurări enunțate ar putea fi redus la contravaloarea clădirii și terenului aferent bisericii, aproximată la 25 miliarde de lei (vechi), la țeapa trasă de înaltpreațeparul și înaltpreapenalul Teodosie creditorilor bisericii militare, respectiv de 201.987 lei, însă mai rămâne nelămurită încă o situație, cu mai multe ramificații infracționale, și anume:
- La baza schimbului de teren în suprafață de 2,5 ha[17] (situat în intravilanul municipiului), dintre Armată, Consiliul Local și Primăria Mangalia, s-au aflat H.G. nr. 738/ 1996 și Protocolul M-16/ 1996, la care ne-am referit mai sus, și anume construirea și înzestrarea cu tot necesarul cultic a unei biserici în favoarea M.Ap.N.
În niciun caz NU putea să fie răsturnată și contrazisă o Hotărâre de Guvern printr-o Hotărâre a Consiliului Local Mangalia, emisă din prostie (necunoașterea legilor nu absolvă pe nimeni de consecințele nerespectării lor!), dar și din abuz și interese sub presiunea traficului de influență exercitate de Teodosie, acesta primind cadou Biserica ca o dedicație pentru el!!!
- Dacă legile Statului au fost încălcate grosolan prin infracțiuni, oare prejudiciul în dauna Statului român, privind întreaga suprafață de 2,5 ha de teren, administrat inițial și pierdut de Armată, nu cumva este mult mai mare, de circa 1.250.000 euro, echivalentul a 5.625.000 lei cât ar rezulta din calculele privind întreaga suprafață x minim 50 euro/ mp?
- Fondurile majoritare prin care a fost edificată biserica militară din Mangalia au provenit de la bugetul local al Primăriei Mangalia, din taxele și impozitele cetățenilor respectivei urbe, iar nerespectarea destinației finale, pentru care au fost atribuite, înseamnă clar deturnare de fonduri.
Oare cetățenii plătitori taxe și impozite din municipiul Mangalia nu ar trebui să știe care a fost cuantumul valoric real al deturnării respectivelor fonduri?
De ce este Teodosie în libertate?
- Din exploatare nelegală și necanonică a bisericii militare din Mangalia, prin parohia fantomă înființată cu de la sine putere de către arhisatanicul Teodosie, în perioada 18 februarie 2009 – noiembrie-decembrie 2016, au fost încasate venituri pe care fostul comandant al Garnizoanei Mangalia, c-dor Nicolae Bratosin, ordonase (raport nr. A-3462/ 29.10.2008) să fie uitlizate în scopul achitării datoriilor bisericii, respectiv de 206.987 lei.
În vederea reparării acestui prejudiciu este mai mult decât necesar să se stabilească și să se comunice opiniei publice care au fost încasările și proveniența fondurilor rulate.
- În context, pentru că noi, știind cine este și de ce este în stare antihristul, avem încă o suspiciune: nu cumva anticanonicul Teodosie a înființat, peste biserica militară din Mangalia, o proprie parohie-fantomă, pe care să o controleze direct, nu doar pentru a face pierdute datoriile din gestiunea primei unități administrative de cult militare (sau a le plasa în spatele preotului militar Traian Chircu, prin înscenarea de culpe financiare), ci, mai mult, tocmai pentru a „sifona“ alte sume fabuloase, provenite de la Statul român prin autoritățile centrale și locale obediente?
Faptele sale penale ne îndreptățesc să mai punem o întrebare: de ce este Teodosie în libertate, când este evident că el este făptuitorul, dar și beneficiarul acestor infracțiuni?
În atenția D.N.A. și a Parchetului Militar
Credem că faptele prezentate în cadrul acestei investigații jurnalistice ar putea fi încadrate în prevederile art. 291 – traficul de influență[18] și art. 297[19] – abuzul în serviciu, infracțiuni ce au fost comise de inculpatul Petrescu Teodosie, încă arhiepiscop al Tomisului, aflat în prezent în cercetare sub control judiciar
Din documentele ce le deținem, aflate și în posesia instituțiilor abilitate, faptele lui Teodosie sunt concludente și se încadrează în prevederile penale, dar numitul făptuitor Petrescu Teodosie a acționat și anticanonic: „Dacă vreun episcop, servindu-se de stăpânitorii lumești, va pune mâna pe vreo biserică, să se caterisească și să se afurisească. Asemenea și toți părtașii lui la aceasta“.
De asemenea, contăm pe soluționarea cu celeritate procedurală a denunțului existent deja la D.N.A. Constanța împotriva antihristului Teodosie, pentru că este de notorietate că un individ de teapa lui reprezintă un grav pericol public și că, rămânerea lui în continuare la conducerea Arhiepiscopiei Tomisului reprezintă un afront adus tuturor constănțenilor, este o pată enormă și rușinoasă pe emblema Bisericii Ortodoxe Române, o jignire și un prejudiciu imens și grav pentru pe imaginea ortodoxiei românești.
ULTIMA ORĂ: La data de 09 noiembrie 2016, Dosarul nr. 291/ 01 noiembrie 2016 a fost redirecționat de D.N.A. – Serviciul Teritorial Constanța către Parchetul Militar – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauzele privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari.
[1] Canoanele Bisericii Ortodoxe Sobornicești, Canonul 30 din Canoanele cele ale Sfinților și întru tot lăudaților Apostoli.
[2] Conform Legii nr. 213/ 17 noiembrie 1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, publicată în M. Of. nr. 448/ 24 noiembrie 1998, http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=18357
[3] Art. 136 – Proprietatea – (1) Proprietatea este publică sau privată. (2) Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. (3) Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. (4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică. (5) Proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice.
[4] Inaugurarea Capelei militare a avut loc la data de 18 mai 2008 (recepția finală a construcției s-a efectuat conform P.V. nr. 2020/ 31 iulie 2008). La data de 04 septembrie 2008, între Serviciul A.D.P.P. al Primăriei Mangalia și Garnizoana Mangalia a fost încheiat un proces verbal din care reieșea că U.M. 02196 (Ganizoana Mangalia) primea biserica în administrare, dar dreptul de proprietate asupra acestui obiectiv rămânea Consiliului local Mangalia.
[5] Poalelungi Neculai, preot la parohia „Sf. Împărați II“, Constanța, șef Audit, omul prin care Teodosie mazilește pe orice preot i se pune pata. Este cenzor al Fundaţiei „Procopie şi Elisabeta“ – Dorna Arini. A fost adus de Teodosie în anul 2005 (de la Galați, unde era revizor contabil la Episcopia Galați, fără să fie preot. Preoții din Episcopia Galațiului vorbesc că „un preot s-a sinucis din cauza faptului că el îi călărea nevasta.“Ulterior, a făcut un accident cu victime și, pentru că ÎPS Casian nu a vrut să-l facă preot la vârsta de 50 de ani, a venit la Teodosie, „tatăl nelegiuiților, batjocoritorul de canoane“, care l-a făcut preot. Se înțelege de ce este un slugoi credincios al netrebnicului. A venit la Constanța în anul 2005, fiind repartizat la parohia „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ din Viile Noi, Constanţa, unde preot paroh era Iulian Zisu. În același an, între cei doi preoţi a avut loc o altercaţie, care a degenerat într-o bătaie în toată regula, incident violent în timpul căruia preotul Neculai Poalelungi i-a rupt piciorul preotului Iulian Zisu. Cazul a fost mușamalizat de Teodosie. (http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/eveniment/preotul-zisu-trebuia-sa-fie-smerit-dupa-ce-a-fost-batut-38082.html). De asemenea, Poalelungi Neculai a fost condamnat la o pedeapsă de 8 (opt) luni închisoare (Dosar 4516/ 327/ 05 iulie 2012), pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/ l alcool pur în sânge, pedeapsă aplicată în temeiul art. 87, alin. 1 din OUG 195/ 2002 republicată, cu aplicarea dispozițiilor art. 3201 Cod procedură penală. Este posesor de vilă nou-nouță la Techirghiol. (https://rezistenta.ro/lista-cu-gasca-de-preoti-sutinatori-pupincuristi-compromisi-si-care-l-au-tradat-pe-teodosie/).
[6] (http://patriarhia.ro/images/documente/statutul_bor.pdf), conform căruia „O biserică, imediat după sfințirea ei, trece în proprietatea și în folosința unităților de cult din cadrul eparhiei, cu tot terenul și clădirile afectate ei și stă sub dispozițiile prezentului statut, ținându-se seama și de actele de fundație. Eventualele condiții testamentare contrare prezentului statut se vor considera nule“.
[7] (2) Paraclisele, capelele și bisericile din cadrul unităților militare, din sistemul penitenciar, din unitățile medicale, din așezămintele de asistență socială, din unitățile de învățământ și din alte instituții, depind direct de chiriarh, sunt arondate protopopiatelor pe raza cărora funcționează și nu li se poate schimba destinația de locaș de cult al Bisericii Ortodoxe Române.
[8] Art. 14 – Preoţii militari se subordonează militar-administrativ şefilor structurilor militare în care sunt încadraţi şi spiritual-canonic ierarhiei bisericeşti care i-a recomandat.
[9] (http://lege5.ro/Gratuit/gi3dknrt/legea-nr-195-2000-privind-constituirea-si-organizarea-clerului-militar)
[10] http://lege5.ro/Gratuit/gm4dqmrygm/ordinul-nr-2-2014-pentru-aprobarea-regulamentului-privind-asistenta-religioasa-in-armata-romaniei
[11] (http://lege5.ro/Gratuit/gm4dqmrygq/regulamentul-privind-asistenta-religioasa-in-armata-romaniei-din-13012014?pid=&d=2016-11-02), Art. 7, al. (2) – Beneficiarul unui lăcaş de cult din cadrul unei unităţi militare este Ministerul Apărării Naţionale, prin unitatea militară în care se execută investiţia imobiliară sau schimbarea de destinaţie; al. (5) – Lăcaşurile de cult sunt gestionate şi utilizate de către unităţile militare în perimetrul cărora sunt construite.
[12] Prin sentința nr. 1648/ 12 august 2013 (Dosar nr. 449/ 254/ 2012), Judecătoria Mangalia a hotărât, printre altele, obligarea pârâtei Arhiepiscopia Tomisului la plata sumei de 30.000 lei (plus dobânzile aferente acestei sume de la data acordării împrumutului și până la data plății efective), reprezentând împrumutul acordat Capelei Militare de către reclamanții B.M. și B.N., obiectiv preluat de Arhiepiscopie și transformat în biserică parohială în temeiul Deciziei nr. 20/ 12 februarie 2009 a ÎPS Teodosie. La toate acestea s-au adăugat plata cheltuielilor de judecată, în sumă de 1.811 lei (taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar aferent) tot în dauna pârâtei. Recursul formulat de Arhiepiscopie a fost respins de Tribunalul Constanța prin decizia civilă nr. 320/ 18 martie 2014.
[13] Decizia nr. 7074 din 27 iulie 2010 a Tribunalului București (menținută prin decizia nr. 3351/ 2012 a Curții de Apel București) s-a hotărât irevocabil că intervenția numitului Petrescu Teodosie ca preotul Traian Chircu să fie îndepărtat din structurile M.Ap.N. a fost ilegală, discriminatorie și imorală, deci fiind cauzată de abuz și trafic de influență.
[14] La data de 29 ianuarie 2014, prin Rezoluția procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalia (Dosar nr. 2865/ P/ 2010), învinuitul Traian Chircu a fost scos de sub urmărire penală, dovedindu-se astfel ticăloșia lui Teodosie de a-l îndepărta de la slujirea celor sfinte, alungarea din Armată și caterisirea.
[15] Sentința nr. 1 din 31 ianuarie 2013 a Consistoriului Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei prin care a fost casată sentința de caterisire nr. 7/ 11 iunie 2009 a Consistoriului Eparhial al Arhiepiscopiei Tomisului, anulează Decizia Arhiepiscopiei Tomisului nr. 517/ 02 aprilie 2009 prin care preotul Traian Chircu a fost oprit în totalitate de la săvârșirea celor sfinte și i s-a retras binecuvântarea de a funcționa ca preot militar în Armata României, a modificat încadrarea juridică a pedepsei pronunțată de Consistoriul Eparhial al Arhiepiscopiei Tomisului în TRANSFER la o altă Garnizoană și altă Eparhie din jurisdicția Patriarhiei Române, dispune efectuarea unei expertize tehnice pentru stabilirea valorii lucrărilor de construire și înzestrare a Capelei Militare, reintegrează pe preotul militar Traian Chircu în clerul militar al B.O.R. Aceeași Mitropolie a Munteniei și Dobrogei, prin scrisoarea nr. 31/ 07 iulie 2014 se adresează ministrului Mircea Dușa al M.Ap.N., căruia îi comunică Sentința nr. 1/ 2013, aprobată prin Înalt Temei nr. 22/ 03 iunie 2014 de către Patriarhul Daniel, recomandând reintegrarea preotului Traian Chircu în clerul militar prin transfer în altă Eparhie și Garnizoană, dar în afara Mitropoliei Munteniei și Dobrogei!
[16] http://legeaz.net/dictionar-juridic/regimul-juridic-al-nulitatii-absolute
[17] În baza H.C.L. nr. 194/ 2003, din totalul inițial de 2,5 hectare a fost dislocată suprafața de 3.000 mp, care a fost trecută din nou în patrimoniul Statului, respectiv M.Ap.N., pe care urma să fie construită Capela militară, anexele aferente și locuri de veci. Capela militară a fost construită atât cu contribuția financiară din bugetul Primăriei Mangalia, cât și cu eforturi materiale, financiare și umane puse la dispoziție de Garnizoana Mangalia.
[18] Art. 291 -Traficul de influenţă – (1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani. (2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
[19] Art. 297 – Abuzul în serviciu – (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
