Motto: „Profesorul trebuie să aibă şi responsabilitate, dar şi demnitate!”[1]
(prof. Vasile Nicoară, director al Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanța)
Lucrarea de doctorat a Anamariei Ciobotaru poate fi considerată una dintre cele mai acceptabile explicații la „celebra” nedumerire: DE CE O FEMEIE NU POATE FI MOTOSTIVUITOR (vezi aici).
Înainte de a deveni DOCTOR, agramata a fost doctorand[2], postură în care a beneficiat de o serie de compensații financiare, care, evident, în cazul în care va fi dovedit plagiatul, vor fi calculate și recuperate de la posibila escroacă și impostoare.
Pentru că este posesoarea diplomei de doctor, agramata Anamaria Ciobotaru primește un spor de doctorat de 950 lei/ lună.
Acesta se adaugă la salariul de bază de 4.803 lei, plus gradația de merit de 1.410 lei, în TOTAL 7.163 lei/ lună (conform topicului „Transparența veniturilor salariale” de pe site-ul Colegiului Pedagogic Constanța (vezi aici).
Totuși, pentru că nesimțirea și impertinența sunt printre cele mai jalnice metehne ale oamenilor, agramata Anamaria Ciobotaru continuă să se prezinte în fața propriilor colegi și, mai ales, a elevilor din Colegiul Pedagogic, deși unii dintre aceștia sunt cu mult peste nivelul ei de pregătire.
Mai mult decât atât, o credem în stare să se jure pe gramatica limbii române că nu a plagiat lucrarea de doctorat!
Așa cum v-am adus la cunoștință, lucrarea de DOCTOR în FILOLOGIE este suspectă de plagiat și autoplagiat, fiind contestată de REZISTENTA.ro atât la Universitatea „Ovidius”, instituția care i-a eliberat hârtia, cât și la C.N.A.T.D.C.U., instituția care trebuie să o lase fără hârtie (vezi aici).
Chiar în situația absurdă în care lucrarea de doctorat a Anamariei Ciobotaru nu va fi declarată oficial PLAGIAT (în România este posibilă orice aberație), se vede tocmai de pe cea mai îndepărtată stea din Univers[3] că așa-zisa „teză de doctorat” este o făcătură ordinară, o enormă escrocherie, o imensă impostură, o colosală jignire, o sfidare nerușinată a inteligenței, o încălcare grosolană a criteriilor etice, o gravă batjocorire a conștiinței profesionale și, totodată, o fraudare a banului public.
Oricâte justificări ar putea găsi, Anamaria Ciobotaru, deși este profesor de limba română și, după cum pretinde!, asistent universitar la Universitatea „Ovidius” din Constanța, dar și DOCTOR în FILOLOGIE, este o jalnică agramată (vezi aici), dovedind mari și grave lipsuri în cunoașterea gramaticii/ limbii române, felul în care aceasta scrie și se exprimă fiind intolerabil pentru pregătirea pe care o pretinde că o posedă și funcția de director pe care o ocupă.
Erorile și ororile gramaticale ale Anamariei Ciobotaru sunt de notorietate atât în sediul Colegiului Pedagogic, cât și în curtea instituției, și provoacă nu numai consternare, ci și hohote de râs printre cadrele didactice, elevi și părinți.
-
¶ printre alte „perle”, folosește frecvent, în cadrul discursurilor interminabile și, de cele mai multe ori, lipsite de conținut, din Consiliul Profesoral, acolo unde îi apostrofează și îi intimidează pe profesori, cuvinte ca: „bacaloriat”, „escursie”, „esplicație”, „trebui să”;
-
¶ în mesajele scrise pe WhatsApp sau e-mail scrie: „Te rog să vi la mine în birou!”, „Ști copii care…”; „Am pus femeia de servici să stea de bonton” (în loc de „Am pus femeia de serviciu să stea planton!”), „Când am plecat l-a olimpiadă…”;
-
¶ a scris pe condică un anunț: „Orele semnate nu vor fi renumerate!”;
-
¶ a scris „Se organizează concurs de informaticean” (anunț afișat la poarta Colegiului – Școală Europeană).
-
¶ face aprecieri jignitoare la adresa unor colegi/ părinți/ elevi, folosind expresii de genul: „retardul de…”, „handicapatul de…”, „prostul de…”.
Iată, așadar, pe mâna cui este lăsată, în general, reforma învățământului românesc și, în special, pregătirea și formarea unora dintre elevii constănțeni!
Dovezi în acest sens am prezentat în articolele anterioare (vezi aici, aici și aici), dar mai sunt multe asemenea erori, la fel de prostești, ceea ce ar duce pe oricine de la starea de suspiciune la convingerea că lucrarea respectivă este un plagiat/ autoplagiat.
Din multitudinea de astfel de greșeli elementare de gramatică, inacceptabile la acest nivel, cauzate de superficialitate, incompetență și iresponsabilitate (lipsa și adăugarea de litere, inversarea acestora în cadrul cuvintelor, neutilizarea virgulelor sau, dimpotrivă, folosirea inadecvată a acestora în cadrul propozițiilor/ frazelor, dezacorduri grosolane etc.), am selectat doar câteva, pe cele care evidențiază cât se poate de convingător că Anamaria Ciobotaru nu este numai o agramată de nivelul clasei a V-a, dar nu are habar de modul de scriere și, pe cale de consecință, nici de pronunția acestora:
● de aceași părere, în loc de aceeași părere (pag. 33);
● propiei, în loc de propriei (pag. 56); – aceeași eroare și la pag. 162!
● observant, în loc de observat (pag. 82); – aceeași eroare și la pag. 124, 152, 178, 182 și 190!
● suferinții, în loc de suferinței (pag. 82, 83);
● comfortabil, în loc de confortabil (pag. 70, 90);
● discomfort, în loc de disconfort (pag. 131);
● metmofozare, în loc de metamorfozare (pag. 107);
● repaos, în loc de repaus (pag. 109);
● limitele a trei parametrii, în loc de limitele a trei parametri (pag. 111);
● abea, în loc de abia (pag. 113);
● trișindu-și, în loc de trișându-și (pag. 146);
● propiilor, în loc de propriilor (pag. 162); – aceeași eroare și la pag. 56!
● detașază, în loc de detașează (pag. 173);
● orcărui, în loc de oricărui (pag. 182);
● reminisciențe, în loc de reminiscențe (pag. 189);
● această trăsătură comună a personajelor celor doi autori i-au determinat pe criticii literari, în loc de această trăsătură comună a personajelor celor doi autori i-a determinat pe criticii literari (pag. 111);
● „omul-carcasă” a lui Dali, în loc de „omul-carcasă al lui Dali” (pag. 147); – aceeași eroare și la pag. 152!
● camil petrescian, în loc de camilpetrescian (pag.126); – aceeași eroare și la pag. 107 și 163!
● în cazul personajelor damnate ale lui Poe, ca și a tuturor celorlalte personaje, în loc de în cazul personajelor damnate ale lui Poe, ca și al tuturor celorlalte personaje (pag. 162).
● care nu este nici pe de parte, în loc de care nu este nici pe departe (pag. 34).
De asemenea, aceeași individă, în aceeași lucrare, face o confuzie gravă și utilizează prepoziția datorită[4] în locul locuțiunii prepoziționale din cauza[5], ca în exemplele de mai jos:
● este captiv mai ales datorită faptului că nu poate exprima ceeea ce gândește, în loc de este captiv mai ales din cauza faptului că nu poate exprima ceea ce gândește (pag. 145);
● a exacerbării simțurilor datorată condiției de bolnav permanent, în loc de a exacerbării simțurilor cauzată de condiția de bolnav permanent (pag. 156);
● iau naștere datorită nevoii stringente, în loc de iau naștere din cauza nevoii stringente (pag. 158);
● mai ales datorită perspectivei sumbre, în loc de mai ales din cauza perspectivei sumbre (pag. 187);
Pe cale de consecință, în contextul întregii lucrări, este greu de crezut că aceeași agramată, care scrie, atenție!, într-o lucrare de DOCTORAT în FILOLOGIE, cuvinte ca: aceași, comfortabil, discomfort, propiei, repaos, abea, detașază, orcărui, reminisciențe, observant, comite dezacorduri grosolane și alte fracturări grave ale gramaticii și limbii române, ar putea avea cunoștințe pentru utilizarea unor cuvinte[6] ca: ● transgresare (pag. 5, 64, 170); ● extrovertire (pag. 19); ● confesiv (pag. 29); ● oniric (pag. 37, 67, 123, 124, 160); ● mimesis (pag. 38); ● auctorial (pag. 39, 95); ● schizomorf (pag. 43); ● regentat (pag. 52); ● panoptic (pag. 66, 101); ● paratopie (pag. 73, 80, 82, 83, 85, 90); ● nomadism (pag. 84); ● contingent (pag. 95, 96); ● ipostaziat (pag. 101, 104, 116); ● emersiune (pag. 118); ● incipit (pag. 130); ● confesiv (pag. 134); ● hermeneutic (pag. 177) etc.
De asemenea, dacă mai investigăm și utilizarea unor astfel de cuvinte în unele formulări contextuale, unele părând cu mult peste capacitatea agramatei, consternarea analizatorului este cu atât mai mare, iar convingerea că acestea au fost/ sunt preluate din alte lucrări sau că, parțial, lucrarea este redactată de altcineva, crește proporțional.
♦ ♦ ♦
În contradicție flagrantă cu aceste erori grave, cu mult peste limita obrăzniciei și imposturii, agramata Anamaria Ciobotaru se pretinde EXPERT în limba și literatura română, FORMATOR de elevi, cadre didactice, directori de școli și specialiști, așa cum rezultă din C.V.-ul său (vezi aici).
Citiți și cruciți-vă!
-
Expert pe termen scurt în cadrul proiectului Restrucurarea curriculumului național în învățământul liceal;
-
Expert elaborare itemi în cadrul proiectului Instrumente digitale de ameliorare a calităţii în învăţământul preuniversitar, POSDRU1/1.1/S/3;
-
În atenția expertei și formatoarei Anamaria Ciobotaru! Formator în cadrul proiectului Formarea continuă a profesorilor de limba română, engleză și franceză în societatea cunoașterii; ● Formarea continuă a cadrelor didactice (august 2010 – ianuarie 2011); ● Formator de specialişti în evaluare pentru aria curriculară Limbă şi comunicare în Instrumente digitale de ameliorare a calităţii în învăţământul preuniversitar, POSDRU1/1.1/S/3; ●Formarea responsabililor de catedră din liceele din judeţul Argeş, aria curriculară Limbă şi comunicare; ● Formator acreditat de CNFP pe Abilități de comunicare, Legislație școlară, Școală și comunitate în cadrul Programului Phare RO – 2004/ 016-772.01.01.02 – Acces la educație pentru grupurile dezavantajate; director al Centrului local de formare a mediatorilor școlari; ● Formarea mediatorilor şcolari din judeţul Constanţa; ● Formator acreditat de CNFP pe Noi didactici în viziune transdisciplinară în cadrul Programului Phare – Profesorul 2000+; ● Formarea cadrelor didactice din ciclul liceal; ● Formator la disciplina limba şi literatura română în cadrul Programului Naţional vizând dezvoltarea competenţelor de evaluare ale profesorilor din învăţământul preuniversitar de stat; ● Formarea cadrelor didactice de limba şi literatura română din judeţul Constanţa; ● Formator pe Management educaţional şi Comunicare şi curriculum; ● Formarea directorilor de şcoală.
