Anamaria Ciobotaru – lucrare de doctorat suspectă de plagiat și autoplagiat

0
1298
O privire cât o mie de cuvinte! În cei peste 12 ani de când este director al Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu” Constanța, Anamaria Ciobotaru și-a epuizat toate (in)competențele. Este revoltător faptul că Primăria Constanța, respectiv Consiliul Local, nu demarează o investigație la această instituție, pentru a se convinge de comportamentul acestei individe, de gravele lipsuri și alte probleme grave existente aici, pentru impunerea măsurilor ce se cuvin, inclusiv de propunerea pentru demiterea ei. Faptul că P.S.D. o susține nu constituie niciun motiv de compromitere a instituției și nici experimente cu destinele elevilor și ale cadrelor didactice de aici.
 Cine este prof. dr. asistent universitar Ciobotaru Anamaria
(fostă Peftiți-Dobre Anamaria)
Doctorița s-a născut la data de 23 iunie 1974, în prezent fiind director al Colegiului Național Pedagogic „Constantin Brătescuˮ din Constanța, funcție pe care o ocupă din septembrie 2006 (vezi CV aici).
La data de 12 octombrie 2016 a avut loc proba scrisă, urmată de interviul și evaluarea CV-ului (în perioada 17 octombrie – 17 noiembrie) din cadrul concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar din România.
În urma susținerii probelor de concurs a reocupat funcția de director al Colegiului, cu precizarea că, în conformitate cu prevederile legale la acea dată, doctoratul pe care îl deține(a) a contat cu 5 (cinci) puncte în fața contracandidatei sale.
La scurt timp după desfășurarea concursului, printr-o PLÂNGERE adresată Tribunalului Constanța – Secția de Contecios Administrativ și Fiscal, s-a solicitat anularea actului administrativ de ocupare a funcției de DIRECTOR de către Anamaria Ciobotaru (vezi aici).
Este căsătorită cu un ofițer de Marină, din relația celor doi rezultând un copil.
Demisă pentru incompetență, superficialitate și iresponsabilitate
În calitatea sa de director al instituției de învățământ, funcție pe care o ocupă de peste 11 ani, „timp suficient ca să-și epuizeze toate, dar ab-so-lut toate, (in)competențele din toate componentele ființei sale fie că acestea au fost cauzate de frustrări, nesimțire, prostie, obrăznicie sau dimpotrivă, fie că au fost de sorginte pedagogică, managerială, spirituală sau politică”, (vezi aici), Anamaria Ciobotaru nu s-a remarcat cu absolut nimic, dimpotrivă, comportamentul și activitățile sale profesionale și de manageriat fiind tot timpul în atenția mass-media și cu urmări negative în evaluarea de către conducerea Inspectoratului Școlar Județean Constanța, totul culminând cu demiterea ei.
În luna iulie 2013, individa a fost demisă pentru grave lipsuri în gestionarea/ întârzierea unei situații ce trebuia întocmită și prezentată pentru Ministerul Educației Naționale via Inspectoratul Școlar Județean Constanța, ceea ce confirmă, a câta oară?, incompetența, superficialitatea și iresponsabilitatea acestui personaj (vezi aici).
Totuși, prea puțin stimata și deloc apreciata tovarășă Anamaria Ciobotaru a fost repusă în funcție după un aranjament pervers, de fapt o complicitate mârșavă (numită la acea vreme „transparentă“ și „democratică“!!!) între Inspectoratul Școlar Județean și Consiliul Profesoral al Colegiului, ceea ce a făcut ca, de atunci și până în prezent, cadrele didactice să se spele cu ea pe cap și să regrete realegerea individei.
În cursul anului 2016, numita a intrat în atenția I.S.U. „Dobrogea” pentru grave deficiențe  în gestionarea situației grave de la grădinița din incinta colegiului (vezi aici; – clădirea nu dispune decât de o scară de evacuare, copiii și personalul didactic de aici fiind în real pericol, în caz de calamitate), fiind amendată (3.500 lei) de instituția de situații de urgență.
Potrivit surselor noastre, amenda nu a fost achitată, întrucât individa i-a mințit pe cei de la I.S.U. „Dobrogea” că „va face totul” pentru remedierea situației, dar, la data prezentă, starea grădiniței este aceeași ca înainte de verificări.
De asemenea, din cauza comportamentului său mizerabil, persoana a devenit „oaia neagră” a unor consilieri din Consiliul Local Municipal (primarul Decebal Făgădău cunoaște problema), activitățile și stările sale fiind monitorizate (în urmă cu aproximativ o lună i s-a atras atenția, în mod categoric, să renunțe la sfidarea și umilirea propriilor colegi și să nu își mai parcheze autoturismul în incinta instituției (vezi aici; în prezent, individa își parchează autoturismul pe bd. Tomis, unde plata parcării se efectuează prin SMS; ar fi interesant de aflat din ce surse își decontează cheltuielile pe persoană fizică: plata parcării autoturismului personal, plata facturii telefonului mobil, deplasări, alte cheltuieli personale)!
Sunt numai câteva aspecte din comportamentul execrabil și activitățile iresponsabile și incompetente ale acestei absolvente a școlii lui Constantin Vitanos, fostul director comunist al Colegiului, o amintire oribilă pentru cei mai mulți din elevii și cadrele didactice ale instituției.
Erorile grosolane ale lucrării încep chiar de pe coperta acesteia.
Erorile grosolane ale lucrării încep chiar de pe coperta acesteia, dar ce mai contează o literă „mâncată” (ca la clasa I)… într-o lucrare de DOCTORAT!
Despre lucrarea de doctorat
Dacă lucrarea de doctorat a acestei individe se va dovedi un plagiat[1] (vezi aici) și autoplagiat[2] (vezi aici), se impune ca doctorița închipuită să suporte toate consecințele ce se impun: demiterea din funcție, alungarea din învățământ și returnarea banilor pe care, în mod fraudulos, i-a încasat din exercitarea funcției ocupate în baza unei lucrări… plagiate.
Datele tehnice ale lucrării de doctorat sunt următoarele:
Titlul tezei de doctorat: „Interdisciplinaritate și  transdisciplinaritate în opera narativă a lui Max Blecherˮ;
Student-doctorand: Peftiți-Dobre Anamaria (în prezent, căsătorită Ciobotaru);
Coordonator de doctorat: prof. univ. dr. Paul Dugneanu;
Domeniul fundamental: Științe Umaniste;
Domeniul de doctorat: Filologie.

Susținerea publică a tezei de doctorat: 25 septembrie 2015, ora 12:30, Universitatea „Ovidiusˮ din Constanța[3] (Aleea Universității, nr. 1, Campus, Corp A, sala 134). (vezi aici)

Teza de doctorat are nr. de inventar 387432 și se află în cadrul Bibliotecii Centrale a Universității „Ovidius“ Constanța.

Dovezile care susțin suspiciunile de plagiat și autoplagiat

Se va avea în vedere și Ordonanța nr. 28/ 2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 206/ 2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare[4] (vezi aici).

Lucrarea de doctorat a numitei Anamaria Ciobotaru are două componente esențiale în ceea ce privește analiza falsității sale: plagiatul și autoplagiatul.

Dovezi de PLAGIAT

Pagina 48 a lucrării de doctorat
Subcapitolul 2.1., pag. 48 – „Delimitări conceptualeˮ
♦♦♦ Paragraful „Autenticitatea devine un dat, o calitate naturală care trebuie doar conservată”plagiat din articolul: „În căutarea Autenticitățiiˮ, autor: Diana Vrabie, revista „Limba Românăˮ, nr. 12/ 2004.

Sursa: http://limbaromana.md/index.php?go=articole&printversion=1&n=1928

♦ ♦ ♦ Paragraful „Adevărat autentic ar fi în concepția naturist-raționalistă a secolului al XVI-lea (??? – nota redacției rezistenta.ro) ceea ce este în armonie cu rațiunea pură.”plagiat din articolul: „O posibilă tipologie a autenticitățiiˮ, autor: Diana Vrabie, publicat în Philologica Jassyensia, An I, Nr. 1-2, 2005, pag. 265-280.

ATENȚIE! În articolul cu titlul „O posibilă tipologie a autenticitățiiˮ, autor: Diana Vrabie, se face referire la secolul al XVIII-lea!

Sursa: http://www.philologica-jassyensia.ro/upload/I_Vrabie.pdf

Cele două fragmente încadrate sunt din articolul „În căutarea Autenticitățiiˮ, autor: Diana Vrabie (revista „Limba Românăˮ, nr. 12/ 2004), au fost copiate plagiate și redate în pagina 48 a lucrării de doctorat.
Cele două fragmente încadrate sunt din articolul „Fețele Autenticitățiiˮ, autor: Diana Vrabie (revista „Dunărea de Josˮ, pag. 122, editată de Consiliul Județean Galați), au fost copiate și redate în pagina 48 a lucrării de doctorat.
♦ ♦ ♦ Paragraful «În concepția tradițional simbolică, fondul esențial, antologic, criptic al realității, ideea care ar sta în spatele sau în miezul fenomenelor. Autenticitatea implică în acest plan, întoarcerea la origini, la primordial, prototip, arhetip, la idei pure, la izvorul prim al realității. Nuanța apare la Camil Petrescu și Lucian Blaga, al cărui „orizont spațial”, constituit în „matca stilistică”, aparține fondului originar „autentic și nediluat al inconștientului”. Din această perspectivă, satul românesc stă sub auspiciile autenticității.» – plagiat din articolul: „Fețele Autenticitățiiˮ, autor: Diana Vrabie, pag. 122, revista „Dunărea de Josˮ, editată de Consiliul Județean Galați.

Sursa: http://www.ccdj.ro/files/dunarea%20de%20jos%20%20122%20bt.pdf

Pagina 48/ 49 a lucrării de doctorat

♦ ♦ ♦  Paragraful  «Condiția autenticității artei este recunoscută azi din plin de către esteticieni, în baza unor factori definiți și sistematizați. Astfel, conform teoriei lui Camil Petrescu, o operă literară este autentică atunci când oferă documente de orice tip, „felii de viață”, „fapte brute”, „mici fapte adevărate fără însemnătate”, din a căror acumulare se desprinde o atmosferă de „autenticitate”, superioară la acest nivel chiar sincerității.

Autenticitatea, „mod de existență al obiectului”, dă expresie unor conținuturi substanțiale. Autenticitatea ca substanțialitate, în accepțiunea lui Camil Petrescu este echivalentă în planul literar, cu intuiția și senzația „concretului”. Autenticitatea, susținea Petrescu, pleacă de la experiența „concretului” semnificativ, înregistrată sub specia permanenței, capabilă să transmită senzația concretului.»plagiat din articolul: „Ambiguităţi şi implicaţii contradictorii ale conceptului de autenticitateˮ, autor: Diana Vrabie,

Fragmentele incadrate sunt plagiate din articolul „Ambiguităţi şi implicaţii contradictorii ale conceptului de autenticitateˮ, autor Diana Vrabie, „The Proceedings of the European Integration-Between Tradition and Modernity Congress”, 2007, volume Number 2, Târgu-Mureş, pag. 76-80.
Fragmentele colorate sunt din articolul „Ambiguităţi şi implicaţii contradictorii ale conceptului de autenticitateˮ, autor Diana Vrabie („The Proceedings of the European Integration-Between Tradition and Modernity Congress”, 2007, volume Number 2, Târgu-Mureş, pag. 76-80) și au fost copiate și redate în pag. 48 – 49 ale lucrării de doctorat.

Sursa: http://www.upm.ro/facultati_departamente/stiinte_litere/conferinte/situl_integrare_europeana/Lucrari2/Diana%20Vrabie.pdf

♦ ♦ ♦ Idem pentru paragraful «Autenticitatea extrage esența, cristalizează tipuri, ridică particularul la general. Altfel spus, autenticitatea este în același timp clasică și realistă cu tendința transmiterii acestor calități artei în genere. Esența unui personaj, autor, epoci, nu poate fi decât autentică. Orice reducție la esențial, la semnificația ultimă devine autentică.»
Texte copiate din Postfață, de Mircea Vulcănescu, la cartea „NUˮ, de Eugen Ionescu.
Texte încadrate fac parte din Postfață, de Mircea Vulcănescu, la cartea „NUˮ, de Eugen Ionescu. Au fost copiate și redate în pag. 49 – 50 ale lucrării de doctorat.

Pagina 49/ 50 a lucrării de doctorat

♦ ♦ ♦ Paragraful «Poziția spirituală a lui Eugen Ionescu, așa cum se desprinde din Falsul itinerar, este înrudită cu aceea a lui Emil Cioran din Pe culmile disperării. Același scepticism radical în care răsună ceva din condițiile de formație ale generației lor, scepticism făcut din constatarea lucidă a relativității valorilor, dar în același timp din sentimentul tragic, persistent dincolo de negațiile inteligenței, al necesității unor valori absolute necunoscute ca uman inaccesibile.

Eugen Ionescu constată că actul critic, judecata literară și artistică, nu izvorăște dintr-o constrângere interioară, adică dintr-o evidență lăuntrică, intuitivă, a predicatelor critice, ci este teoretic un act gratuit, pornit din arbitrariul conștiinței criticului, care își exercită asupra operei cercetate voința lui de sistem, de consecvență sau de pledoarie și care de cele mai multe ori ascunde și acoperă  – ca orice arbitrar  – „angajamente”, socoteli de ordin etic și economic, cu totul independente de sensul intrinsec al judecății.»plagiat din Postfață, de Mircea Vulcănescu, la cartea „NUˮ, de Eugen Ionescu.

♦ ♦ ♦ Paragraful «Starea de lipsă a prizei în real, de lipsă de har a inteligenței pure funcționând în vid, e ilustrată în minunatul pasaj în care Aristotel e confruntat cu „A  – bi  – bi și A  –  bo  – bo”, care e, fără îndoială, în materie de autenticitate, documentul cel mai direct și relevant al literaturii românești contemporane.»plagiat din „Pentru Eugen Ionescuˮ de Mircea Vulcănescu -, apărut în Biblioteca Bucureștilor, nr. 11/ Anul XII, noiembrie 2009, pag. 8.

Sursa: https://arhiva.bibmet.ro/Uploads/noiembrie2009.pdf

Textul subliniat este copiat în paragraful «Autenticitatea extrage esența, cristalizează tipuri, ridică particularul la general. Altfel spus, autenticitatea este în același timp clasică și realistă cu tendința transmiterii acestor calități artei în genere. Esența unui personaj, autor, epoci, nu poate fi decât autentică. Orice reducție la esențial, la semnificația ultimă devine autentică.»
Textele subliniate sunt din articolul „Ambiguități și implicații contradictorii ale conceptului de autenticitate”, autor: Diana Vrabie („The Proceedings of the European Integration-Between Tradition and Modernity Congress”, 2007, volume Number 2, Târgu Mureș, pag. 76-80, copiate și redate în paragraful de la pag. 49 a lucrării de doctorat: «Autenticitatea extrage esența, cristalizează tipuri, ridică particularul la general. Altfel spus, autenticitatea este în același timp clasică și realistă cu tendința transmiterii acestor calități artei în genere. Esența unui personaj, autor, epoci, nu poate fi decât autentică. Orice reducție la esențial, la semnificația ultimă devine autentică.»

 

Pagina 50/ 51 a tezei de doctorat

♦ ♦ ♦ Paragraful «Sinceritatea se poate mima, după cum și „masca” poate fi și absolut sinceră. În acest sens, Camil Petrescu afirmase că inteligența este singura autentică, prostia fiind sinceră. Sinceritatea nu e suficientă, mai trebuie ceva ce se numește talent. De altfel, tot în Patul lui Procust se pune întrebarea: „Oricine e sincer, poate fi și scriitor?” și se și răspunde: „Nu”. Autenticitatea rămâne în orice împrejurare expresia unei vocații, a unui subiect artistic.»plagiat din articolul: „Ambiguităţi şi implicaţii contradictorii ale conceptului de autenticitateˮ, autor: Diana Vrabie,  „The Proceedings of the European Integration-Between Tradition and Modernity Congress”, 2007, volume Number 2, Târgu-Mureş.

Pagina 51 a lucrării de doctorat

♦ ♦ ♦ Paragraful «Declarații analoge, deși în termeni diferiți, întâlnim la Mircea Eliade. Un Jurnal himalaian, publicat în Cuvântul, e urmat de această specificare: „Notele acestea sunt descoperiri, experiențele mele în Himalaia. Le adun și le public fără nici un gând literar. De altfel eu   n-am scris niciodată literatură.”»plagiat din „Autenticitatea epicii experimentaliste (Romanul adolescentului miop)ˮ, Dragoș Vișan, 2009.

Sursa: http://www.poezie.ro/index.php/essay/13906778/print.html

Pagina 53 a lucrării de doctorat

♦ ♦ ♦ Paragraful «Obiect al unor căutări și practici restructurative disparate în perioada interbelică, autenticitatea devine în anii cinzeci, principiul „poetic” al unei întregi noi mișcări insurecționale: „noul roman”.»plagiat din articolul: „Aventura conceptului de autenticitateˮ, autor: Diana Vrabie, revista „Limba Românăˮ nr. 9 – 10/ 2008, pag. 144.

Sursa: http://www.limbaromana.md/numere/d72.pdf

Dovezi de AUTOPLAGIAT

♦ ♦ ♦ Subcapitolul 1.3., pag. 27 – „Stadiul actual al cercetărilorˮautoplagiat integral din Revista „Ex Pontoˮ nr. 2 (43)/ Anul XII,  2014, pag. 82.
♦ ♦ ♦ Subcapitolul 1.4., pag. 36 „Metodologia și materialul de lucruˮ

– Pagina 37/ 38, paragraful „Perspectiva naratorului-personaj din Întâmplări în irealitatea imediată îl apropie pe Blecher, în mod vizibil, de George Bacovia. Performanța lui Blecher este însă evidentă…ˮautoplagiat din „The Theme of Death and of the Self in Max Blecher’sˮ, Works – Peftiţi-Dobre (Ciobotaru) Anamaria, Ovidius University, Faculty of Letters – „Ovidius” University Annals, Economic Sciences Series, Volume XIV, Special Issue – „Economy and Societyˮ/ Year 2014.

Sursa: http://stec.univ-ovidius.ro/html/anale/RO/cuprins%20rezumate/volum2014si.pdf

Pagina 40, Paragraful „Halucinațiile personajelor lui Blecher trimit la teza lui Karl Jaspers, conform căreia paranoia ar fi o consecință a schimbărilor biologice. Personajul din Vizuina luminată, afirma:..”autoplagiat din „The Theme of Death and of the Self in Max Blecher’sˮ, Works – Peftiţi-Dobre (Ciobotaru) Anamaria, Ovidius University, Faculty of Letters – „Ovidiusˮ University Annals, Economic Sciences Series, Volume XIV, Special Issue – „Economy and Societyˮ/ Year 2014.

Sursa:  http://stec.univ-ovidius.ro/html/anale/RO/cuprins%20rezumate/volum2014si.pdf pag. 225-226

♦ ♦ ♦ Subcapitolul 3.3., pag. 80 – „Construcții paratopice în textele narative ale lui Max Blecherˮ
♦ ♦ ♦ Paragraful: «În termenii lui Kierkegaard, personajul lui Blecher s-ar putea defini prin ceea ce filosoful danez numea în Boala de moarte, „disperarea de a nu voi să fii tu însuţi sau de a voi să scapi de sine.”» – autoplagiat din articolul „Sentimentul morții și conștiința sinelui în opea lui Max Blecherˮ, apărut în e-Reporter la data de 26 martie 2013.

Sursa: http://www.e-reporter.ro/sentimentul-mortii-si-constiinta-sinelui-in-opea-lui-max-blecher/#_ftn5

Precizare: articolul este semnat cu numele Ana Ciobotaru; autoarea tezei de doctorat se numește Anamaria Ciobotaru.

♦ ♦ ♦ Subcapitolul 4.2., 4.2.1., pag. 104 – „Personajul blecherian sau ipostaza de a-fi-întru-moarteˮautoplagiat integral din articolul „Personajul blecherian sau ipostaza de a-fi-întru-moarteˮ, apărut în rubrica Caiete critice din revista „Caiete Criticeˮ, nr. 5 (331)/ 2015, pag. 61, editată de Fundația Națională pentru Știință și Artă.

Sursa: http://caietecritice.fnsa.ro/wordpress/wp-content/uploads/2015/03/CC-05-2015.pdf

Precizare: la data publicării acestui articol, autoarea apare ca doctorand.

♦ ♦ ♦  Subcapitolul 4.3., pag.122 – Vizuina luminată sau discurs despre degradare și descompunere ca efect ale suferințeiˮ – este, cel mai probabil, un autoplagiat.

Precizare: – La capitolul BIBLIOGRAFIE, subcapitolul „Articole în publicațiiˮ, pag. 199, este menționat un articol scris de autoare, având același titlu: „Peftiţi-Dobre (Ciobotaru), Anamaria, «Vizuina luminată sau discurs despre degradare şi descompunere ca efecte ale suferinţei», lucrare susţinută în cadrul Sesiunii anuale de Comunicări Ştiinţifice ale studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor – Text: Organizare, Argumentare, Interpretare, ediţia a XII-a, Constanţa, Universitatea „Ovidius”, 15-16 mai, 2015.ˮ

♦ ♦ ♦ Subcapitolul 6.3., pag. 175 – „Sacrul ca experiență a unei realități trăiteˮ.

Paragraful „Această bivalenţă este în acelaşi timp reversibilă: sacrul trece în profan, profanul poate institui sacrul, obiectul profan poate institui obiectul sacru, investindu-l cu o calitate nouă, paradoxală…ˮ.

La data de 27 septembrie 2017, urmare sesizării publicației REZISTENTA.ro, U.E.F.S.C.D.I. a sesizat C.N.A.T.D.C.U. în vederea demarării procedurii de analizare și soluționare a lucrării de doctorat a numitei Anamaria Ciobotaru.
La data de 27 septembrie 2017, urmare sesizării publicației REZISTENTA.ro, U.E.F.S.C.D.I. a sesizat C.N.A.T.D.C.U. în vederea demarării procedurii de analizare și soluționare a lucrării de doctorat a numitei Anamaria Ciobotaru.

REZISTENȚA a sesizat Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare

Inițial, sesizarea noastră a fost emisă la data de 20 iulie 2017 (înregistrată la Ministerul Educației Naționale cu nr. 8707/ 29 iulie 2017, dar, din cauza unor probleme birocratice, a fost nevoie de o revenire.
La data de 22 septembrie 2017 am remis o nouă sesizare, înregistrată la U.E.F.I.S.C.D.I. (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării) cu nr. 2502 din 25 septembrie 2017 (vezi aici), care a fost admisă și remisă către C.N.A.T.D.C.U. (Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare) cu nr. 2524/ 26 septembrie 2017.
Conform precizării din adresa U.E.F.I.S.C.D.I. către C.N.A.T.D.C.U., sesizarea publicației REZISTENTA.ro respectă cerințele O.M. nr. 3482/ 24.03.2017 și a fost transmisă „în vederea demarării procesului de analizare și soluționare” a lucrării de doctorat.
La data prezentă, sesizarea noastră despre lucrarea suspectă de plagiat și autoplagiat „se află în procedură de analiză la nivelul comisiei de lucru a C.N.A.T.D.C.U.”, conform răspunsului primit de la această instituție (adresa nr. 109 din 12 ianuarie 2018).
La data de 12 ianuarie 2018, U.E.F.I.S.C.D.I. comunică publicației REZISTENTA.ro că Secretariatul Tehnic al CNATDCU confirmă că lucrarea suspectă de plagiat/ autoplagiat se află în procedură de analiză.
La data de 12 ianuarie 2018, U.E.F.I.S.C.D.I. comunică publicației REZISTENTA.ro că Secretariatul Tehnic al C.N.A.T.D.C.U. confirmă că lucrarea suspectă de plagiat/ autoplagiat se află în procedură de analiză.
Precizări ale redacției REZISTENTA.ro:
  • a. – toate cele arătate în intertitlul Dovezi de AUTOPLAGIAT nu sunt menționate în subsolul paginilor sau în Bibliografia lucrării de doctorat.
  • b. – sesizarea nu face referire la forma și conținutul lucrării, care, de asemenea, sunt foarte discutabile.
  • c. – sesizarea nu face referire la excesul de cuvinte, propoziții și fraze citate și, implicit, spațiul ocupat de acestea în conținutul lucrării de doctorat, la majoritatea covârșitoare a acestora nefiind precizate sursele și autorii.
Această modalitate pare a fi o „tehnică” utilizată de autoare, pentru a întruni nr. de pagini (200) din lucrarea de doctorat.
  • d. – sesizarea nu face referire la excesul de fotografii utilizate (25 foto), postate fără nicio noimă, chiar și câte una – două pe o pagină!, și, implicit, spațiul ocupat de acestea în conținutul lucrării de doctorat.
Această modalitate pare a fi o altă „tehnică” utilizată de autoare, pentru a întruni nr. de pagini (200) din lucrarea de doctorat.
  • e. – sesizarea nu face referire la respectarea condițiilor/ standardelor pe care trebuie să le întrunească/ respecte o lucrare de doctorat, și acestea fiind, de asemenea, foarte discutabile.
Având în vedere numărul mare de pagini suspecte de plagiat/ autoplagiat, am redat (în facsimil) doar câteva dintre acestea.
Alte articole din REZISTENȚA despre Anamaria Ciobotaru
♣ 09 octombrie 2016Să vă spălați cu ea pe cap, proștilor și incompetenților!” (https://rezistenta.ro/sa-va-spalati-cu-ea-pe-cap-prostilor-si-incompetentilor/);
23 decembrie 2016„Anamaria Ciobotaru – acuzată că a fraudat concursul pentru ocuparea funcției de director al Colegiului Pedagogic Constanța” (https://rezistenta.ro/anamaria-ciobotaru-acuzata-ca-a-fraudat-concursul-pentru-ocuparea-functiei-de-director-al-colegiului-pedagogic-constanta/);
♣11 ianuarie 2017 „Anamaria Ciobotaru – anomalia de la Colegiul Pedagogic, acuzată de delapidare și deturnare de fonduri” (https://rezistenta.ro/anamaria-ciobotaru-acuzata-de-delapidare-si-deturnare-de-fonduri/);
16 februarie 2017 – Anamaria Ciobotaru continuă să își facă de cap (https://rezistenta.ro/anamaria-ciobotaru-continua-sa-isi-faca-de-cap/);
♣14 martie 2017„Anamaria Ciobotaru sau dezastrul de la Colegiul Pedagogic (I)” (https://rezistenta.ro/anamaria-ciobotaru-sau-dezastrul-de-la-colegiul-pedagogic-i/);
♣15 martie 2017„Anamaria Ciobotaru sau dezastrul de la Colegiul Pedagogic (II)” (https://rezistenta.ro/alte-aspecte-din-acelasi-dezastru-de-la-colegiul-pedagogic-ii/);
♣25 septembrie 2017 „Anamaria Ciobotaru – primele zile de școală, primele fărădelegi” (https://rezistenta.ro/anamaria-ciobotaru-primele-zile-de-scoala-primele-faradelegi/);
♣06 octombrie 2017 „Gașca Coralia Stan & Anamaria Ciobotaru recunoaște falsul în acte publice” (https://rezistenta.ro/gasca-coralia-stan-anamaria-ciobotaru-recunoaste-falsul-in-acte-publice/);

[1] https://ro.wikipedia.org/wiki/Plagiat

[2] http://www.opiniibnr.ro/index.php/macroeconomie/191-autoplagiatul-cand-si-cum-sunt-incalcate-legea-ori-etica-academica-3-reglementarea-juridica-a-autoplagiatului-restrictioneaza-expres-domeniile-in-care-se-aplica

[3] http://www.univ-ovidius.ro/sustinerea-publica-a-tezelor-de-doctorat/832-domeniul-filologie-interdisciplinaritate-si-transdisciplinaritate-in-opera-narativa-a-lui-max-blecher

[4] Text publicat în M. Of. al României, în vigoare de la 05 septembrie 2011.

 

Comentează pe Facebook

Articolul precedentNavele „Ardeal“, „Alba-Iulia“ și „Peleş“ au fost botezate… prin radio!
Articolul următorAnamaria Ciobotaru – agramata cu diplomă de doctor și funcție de director
CUMPĂNĂ C. CONSTANTIN - jurnalist • licenţiat al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice „David Ogilvy”; •1995-coautor la realizarea filmului pentru TV „Am muncit ca să te cresc“ - premiul pentru „Cel mai bun film de anchetă pe anul 1995“; •1995-coautor la realizarea filmului pentru TV „Şi Dumnezeu se odihnește“, despre catastrofa navală din 4/5 ianuarie 1995, filmt selectat pentru concursul A.P.T.R.-1996; •1996-realizator al filmului pentru TV „Oameni pe care numai Iisus îi poate săruta“, despre viaţa oamenilor bolnavi de lepră din Dispensarul din Tichileşti-Tulcea; selectat pentru concursul A.P.T.R.-1996; selectat pentru Festivalul MEDIAFEST-Costineşti-1996, nominalizat pentru Gala Laureaţilor; •1990-2008-autor a numeroase ştiri, anchete, investigaţii, reportaje, interviuri, precum şi realizator de emisiuni pentru televiziune; •2006-autorul cărţii „Tragedia navei «Independența»“; •2007-coautorul cărţii „Catastrofa navei «Unirea»“; •2008-coautorul cărţii „Naufragiul navelor «Paris» şi «You Xiu»“; •2009-autorul cărţii „Terente“ (vol. I şi II); •2011-coautorul cărţii „Amintiri despre o flotă pierdută“ (vol. I şi II); •2011-membru de onoare al Ligii Militarilor Profesioniști; •2011-membru al Ligii Navale Române; • 2017 - "Elena de la Dunăre și Mare" - Film documentar (Elena Roizen), Redactor.