Despre cazul cavoului de suprafață existent în incinta parcului de la Casa de Cultură, numit „catedrală“ de Teodosie și acoliții săi, ziarul nostru a mai scris (https://rezistenta.ro/cavoul-din-parcul-casei-de-cultura/), constănțenii și oricare trecător străin de oraș fiind uimiți de imbecilitatea celor care au gândit, au dorit și au aprobat amplasarea a două biserici una lângă alta.
Proiectul a fost conceput încă din anul 1990 și a fost efectul stării de euforie a „victoriei revoluției“ din 1989, ceea ce a făcut ca obiectivul amplasat pe domeniul public al Primăriei municipiului Constanța să fie numit Catedrala Eroilor «Sf. Treime».
Aprobarea planului urbanistic de detaliu – 1 iunie 2000;
Începerea lucrărilor – anul 2007;
Valoarea estimată a investiției – 200 miliarde lei (vechi);
Termen final de execuție – anul 2036;
Paroh – preot Rusu Florin-Grigore.
S-a estimat că, din terenul parcului, biserica va rupe 2.000 mp de spațiu verde și loc de odihnă și promenadă, iar Catedrala încă alți 6.000 mp.
Minciunile unui preot
Încă de la aflarea planurilor Arhiepiscopiei Tomisului de a amplasa imensa construcție în mijlocul parcului, constănțenii au fost oripilați și au rămas fără un răspuns convingător la întrebarea:De ce se construiesc două biserici una lângă cealaltă?
Prima minciună a fost spusă în septembrie 2008 de chiar parohul viitoarei catedrale, preotul Florin-Grigore Rusu: „Planul a fost gândit din 1990, ca paraclisul să fie construit înaintea catedralei. Atunci, IPS Lucian a sfințit spațiul. Cu siguranță ne vom mândri cu toții de această construcție monumentală, pentru că va fi cea mai mare din Dobrogea. Știți că, potrivit normelor europene, decedații nu mai pot fi ținuți în casă. Așa că, pentru a se încadra în cerințele Uniunii Europene, paraclisul va ține loc de spațiu, unde se vor oficia doar slujbele de înmormântare“.
În iunie 2014, același preot mințea cu aceeași nesimțire și nerușinare: „Ne-am gândit şi la un proiect peisagistic, în care avem prevăzută plantarea de pomi, instalarea de bănci şi chiar a unei fântâni arteziene“.
Nu sunt bani pentru continuarea lucrărilor
Tot în septembrie 2008, având ca decor o imensă groapă plină cu gunoaie și ca fundal sonor zgomotul excavatoarelor, dar și strigătele de nemulțumire ale locuitorilor din zonă, ignorând semnăturile strânse pentru stoparea proiectului, preotul Florin Rusu confirma faptul că, pentru ridicarea lăcașului de cult, era nevoie de finanțări: – „Deocamdată, încercăm să punem piatra. După aceea, Dumnezeu cu noi!“
„Dumnezeul“ bisericilor din România era și este Secretariatul de Stat pentru Culte, care, la data de 26 noiembrie 2008, conform situației atașate, a ascultat rugăciunile preotului Florin Rusu și a alocat suma de 17.000.000 lei (circa 500.000 euro) pentru această investiție.
Deocamdată, în stadiul în care se află obiectivul, banii au fost îngropați în fundația construcției și structurile de rezistență ale acesteia, dar care, propunem noi, trebuie serios investigate de un specialist în acest domeniu, fiind necesare alte multe milioane pentru finalizarea lucrărilor acum abandonate.
Alte eveniment notabil a fost cel din iulie 2012, când a izbucnit un incendiu violent la o baracă din lemn de pe șantierul bisericii aflată în construcție.
Circuitul banilor pe axa prostime – popi – Patriarhie – Dumnezeu
După cum bine se știe, toți oamenii, fie credincioși sau necredincioși, se roagă lui Dumnezeu atât pentru sănătate, cât și pentru bani și alte minuni.
Rugăciunile pot fi exprimate în gând, cu voce tare, în biserică sau în afara ei, stând în picioare, în genunchi, în șezut, pe loc sau mergând pe coate și rotule în jurul bisericilor.
Se știe foarte bine că Dumnezeu nu are bani săi proprii, de aceea credincioșii dau bani popilor, care, la rândul lor, după ce își opresc o mare parte pentru cheltuielile personale, îi trimit la Patriarhie. Patriarhia oprește și ea o parte pentru Catedrala Neamului, iar ce rămâne îi trimite la Dumnezeu.
Așa se explică de unde are Dumnezeu bani ca să dea curs rugăciunilor oamenilor pentru câștiguri la alegeri locale, parlamentare și prezidențiale, 6/ 49, pocker, table, pariuri, rummy, mașini, vile, curve, yacht-uri, vacanțe exotice, să moară capra vecinului și alte dorințe ascunse.
Averea preotului Florin-Grigore Rusu
Florin-Grigore Rusu este un preot tânăr, nu are mai mult de 40 de ani, ajuns consilier tehnic, membru al Permanenței Consiliului Eparhial, unul dintre consilierii care nu fac nimic în Arhiepiscopia Tomisului.
Venit în Constanța de la Slatina, F.G. Rusu a reușit ceea ce puțini sunt capabili și cei mai mulți fură de sting, pentru a ajunge la o avere ce naște invidie și provoacă serioase suspiciuni asupra provenienței acesteia.
El este finul fostului ministru al Educației, Ecaterina Andronescu, unul dintre terminatorii învățământului românesc de toate gradele, pesedistă fanatică și „vuvuzea“ antenistă.
Acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care s-ar fi alocat cea mai mare sumă acordată vreodată pentru construcția unei biserici, respectiv pentru Catedrala din parcul Casei de Cultură, aflată în prezent în stadiu de stagnare a lucrărilor și oferind zonei, de ani de zile, un aspect mizerabil, întocmai cu caracterul lui Teodosie.
Inițial, aici era paroh Constantin Ungureanu, dar bietul preot a fost dat la o parte pentru că nu a cotizat suficient și la timp la Teodosie, fiind înlocuit cu Florin G. Rusu.
Vânzătorii de legume și fructe din oborul specializat de pe șoseaua de centură de pe ruta Constanța – Ovidiu și retur, bârfesc cu răutate că banii alocați de Secretariatul de Stat pentru Culte, Primăria și Consiliul Județean Constanța ar fi fost împărțiți între Teodosie și Nicolae Adrian Lemeni, secretar de Stat pentru Culte, dar noi nu credem fără probe.
De asemenea, aceleași guri bârfitoare și rele spun că relația celor doi parteneri de viață poate fi numită „căsătorie albă” .
Sătui și neîncrezători în gurile bârfitoare și spurcate din târg, am investigat chiar noi și am aflat că preotul Rusu Florin-Grigore deține un autoturism marca „Audi“, tip A (evaluat la circa 30.000 – 70.000 euro, în funcție de dotările opționale), un apartament într-un bloc situat pe strada Unirii (circa 60.000 – 80.000 de euro), teren și vilă P + 1 din cartierul „Baba Novac“ (circa 200.000 de euro).
Cum a reușit, ce rugăciuni a folosit, la ce icoană făcătoare de minuni s-a rugat, ale cui moaște a pupat, în ce afaceri s-a băgat, cât și la cine a cotizat, de unde a căpătat… numai tânărul și cuviosul preot Rusu și Dumnezeu știu cu siguranță.
A, mai știe și Teodosie, dar ăsta nu vorbește cu presa nici să-l pici cu ceară topită, smoală încinsă și tămâie aprinsă, fiind sub control judiciar pentru deturnare de fonduri europene.
Pe Tănăsescu nu-l întrebăm, pentru că ăsta minte și când respiră.
Noi nu putem decât să bănuim, iar procurorii să se autosesizeze și să cerceteze, căci din a Catedralei poveste înainte mult mai este.
Cercetările în dosarul inculpatului Teodosie trebuie extinse
Solicităm extinderea cercetărilor în dosarul incupatului Teodosie și în ceea ce privește fondurile obținute de Arhiepiscopia Tomisului de la Secretariatul de Stat pentru Culte și bugetele primăriilor locale, inclusiv Consiliul Județean Constanța, pentru toate bisericile din raza administrativă a acestei instituții, în perioada 2002 – 2016, întrucât există motive rezonabile de suspiciune că, din aceste fonduri, au fost reținute sume importante de către Arhiepiscopia Tomisului și, ulterior, prin unele artificii financiare, banii au ajuns în posesia inculpatului mai sus rubricat, prejudiciind grav Statul Român.
Poate așa se va explica de unde au provenit sumele necesare (circa 6 – 7 milioane euro), pe lângă cele rezultate din jefuirea preoților și a fermei Nazarcea, pentru construirea Complexului balnear de la Dorna Arini, jud. Suceava, ce aparține Fundației „Sfinţii Procopie şi Elisabeta“ a inculpatului-infractor Teodosie Petrescu.