În luna februarie 1979 au fosta finalizate lucrările la cargoul „Filaret“ (pavilion: România, IMO: 7906124, indicativ: YQHQ, port de înregistrare: Constanţa, 8.750 tdw., 6.253 trb., 4.024 trn., lungime: 130,75 m, lăţime: 17,20 m, înălţime: 10,20 m, pescaj maxim: 8,10 m, echipaj: 38 membri, nr. punţi: 2, propulsie: motor tip 5-RD-68, licenţă: „Sulzer“, constructor: „H. Cegielski“ – Poznan, 1978, „3 Maj“ – Rijeka, principiu de funcţionare: diesel, ireversibil, 2 timpi, simplu efect, 5 cilindri, 680 x 1.250, 1ELC, turaţie: 150 rotaţii/ minut, puterea maşinii: 6.100 c.p., 4.487 Kw, viteza: 16 Nd., caldarine: 1CAUX-ACV-AZL, 29/ 7, 1CAUX-ACV-GEV, 125/ 7, motor auxiliar: 3 x 300/ SKL – DMR 6 NVD 26A – 2, generatoare: 3 x 200 Kw., 400V, 50 Hz., CA, combustibil: păcură, bunker: 1.130 to., autonomie: 1.600 Mm, echipamente de navigaţie şi radiocomunicaţie: girocompas, loch electric, radar, radiogoniometru, radiotelefon, sondă ultrason, staţie radio, capacitate mărfuri vrac: 11.980 mc, capacitate mărfuri generale: 11.067 mc, cherestea pe punte: 910 to., nr. magazii: 8, nr. guri magazii: 4, instalaţii de încărcare/ descărcare: 4 macarale x 5/ 3,2 to., constructor: februarie 1979, Şantierul Naval Brăila).
După anul 1990, nava a mai purtat numele „Fairsky“ (1994), „Stal“ (1999), „Majestic K“ (2001) şi „Sunset K“ (2003) şi „Shingal“ (2004; pavilion: Panama, MMSI: 351956000, indicativ: HPCB, armator: IMMS London – UK).
La data de 20 noiembrie 1985, cargoul „Filaret“ (pavilion: România, armator: I.E.F.M. „Navrom“) a fost sechestrat în portul Rouen (Franţa) timp de trei ani şi patru luni, în perioada 20 noiembrie 1985 – 13 aprilie 1989, la cererea a diverşi creditori străini, care deţineau hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii împotriva unor întreprinderi de comerţ exterior româneşti, între care şi I.C.E. „Metalimportexport“ Bucureşti, în contul unor datorii accumulate.
Corneliu Mihăilă, specialist în litigii şi asigurări maritime: „Acest caz a avut o particularitate deosebită la vremea respectivă, şi anume: punerea în executare a unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive si executorii – într-o ţară cum era Franta -, asupra unor bunuri – cum erau navele -, care erau proprietate unei unităţi de transport maritim cu personalitate juridică şi patrimoniu complet distincte de cele ale unităţilor de comerţ exterior din România, evidenţiate în hotărârile judecătoreşti cu sumele pretinse de reclamanţii respectivi.
În apărarea intereselor sale, I.E.F.M. «Navrom» Constanţa a acţionat prin intermediul Oficiului Juridic al întreprinderii, condus la acea dată de comandantul de lungă cursă Ioan Pascal, care îndeplinea funcţia de jurist-consult principal, având şi calificarea juridică necesară, pe lângă cea marinărească.
Acest specialist, format la şcoala «Navrom»-ului, mai întâi ca ofiţer de marină, a parcurs toate treptele ierarhice până la funcţia de comandant de navă, apoi, lucrând o perioadă în cadrul Serviciului de Litigii şi Asigurări Maritime, a îndrăgit meseria de jurist cu profil maritim şi s-a dedicat în exclusivitate acesteia.
Cazul «Filaret» a fost preluat şi tratat de acest om, cu conştiinciozitate, perseverenţă şi responsabilitate faţă de meseria căreia i s-a dedicat, reuşind, după o lungă perioadă de timp, să contribuie – prin documentaţia pregătită şi explicată în cele mai mici detalii avocatului francez Guillaume Brajeux, angajat să reprezinte şi să apere interesele «Navrom» în fata instanţelor franceze – şi să obţină, în cele din urmă, o hotărâre definitivă a instanţelor supreme din justiţia franceză.
Acestea au clarificat şi înlăturat definitiv confuzia de patrimoniu folosită de avocaţii englezi angajaţi de reclamanţi, care, dacă la instanţele inferioare de recurs şi apel au avut câştig de cauză, menţinând sechestrul asupra cargoului «Filaret» până la data de 13 aprilie 1989, decis la cererea firmei belgiene «Lechavit Benelux», pentru suma de 650.000 USD datorată de I.C.E „Eximcop“ România, dar, ulterior, s-a dispus ridicarea acestuia.
Trebuie să menționez că, în toată perioada cât nava „Filaret“ a fost sechestrată în Franţa, la Rouen, navele româneşti au evitat porturile din această ţară.
În eventualitatea unei hotărâri a instanţelor franceze supreme de menţinere a sechestrului pe cargoul «Filaret», faptul ar fi constituit un precedent, căci ar fi însemnat o confirmare a tezei potrivit căreia orice bun proprietate de stat poate fi executat în Franţa, pentru datoriile înregistrare de orice altă societate din România, având personalitate juridică şi patrimoniu distinct.
După eliberarea de sub ultimul sechestru, nava Filaret a revenit în ţară pe ruta Le Havre – Constanţa, fiind remorcată de vrachierul „Baia de Aramă“, marşul desfăşurându-se în perioada 30 aprilie – 18 mai 1989“.
La data de 7 ianuarie 2009, în jurul orei 09:30, în timp ce se afla la 70 kilometri sud de Port Said (Egipt), la bordul navei (compartimentul mașini) a izbucnit un incendiu. Un inginer român a murit în timpul catastrofei. Cargoul a ars în întregime, restul echipajului (18 marinari) fiind salvat.
Nava a fost casată la 9 ianuarie 2009.
