„Mangalia“ – primul ferry-boat românesc, a ajuns o epavă

0
1914
Martie 1988, docul uscat al Șantierului Naval Constanța. Nava ferry-boat MANGALIA, pregătită de lansarea la apă.

2018 – 30 de ani de la construirea primei nave ferry-boat românești

În luna martie 1988 au fost finalizate lucrările la nava tip ferry-boat[1] „Mangalia“ (pavilion: România, IMO: 8513663, indicativ: YQRQ, port de înregistrare: Constanţa, 12.000 tdw., 20.621 trb., 10.709 trn., lungime: 184,77 m, lăţime: 26,00 m, înălţime: 15,30 m, pescaj: 7,40 m, echipaj: 46 membri, pasageri: 102, nr. punţi: 2, propulsie: motor MAN 2 x 8L52/ 55A, I.C.M. Reşiţa, 1987, principiu de funcţionare: diesel, 4 timpi, simplu efect, 8 cilindri, 520 x 550, 2ELC, puterea maşinii: 16.000 c.p., 11.800 Kw., turaţie: 430 rotaţii/ minut, viteza: 17 Nd., caldarine: 1CAUX-IGN-GEV, 66/7, 1CAUX-ACV-GEV, 121/7, generatoare: 4 x 1.000, 1 x 120, 1 x 56 Kw., 400V, 50 Hz., CA, bunker: 834 to., constructor: martie 1988, Şantierul Naval Constanţa; a plecat în probe de mare la data de 11 februarie 1988).

Nava ferry-boat este o construcție specială, utilizată pentru transportul vagoanelor şi locomotivelor de cale ferată, autocamioanelor, automobilelor şi, în general, al oricărui vehicul greu peste un râu, fluviu, lac sau un spaţiu marin (de obicei strâmtori, canale).
Nava ferry-boat este o construcție specială, utilizată pentru transportul vagoanelor şi locomotivelor de cale ferată, autocamioanelor, automobilelor şi, în general, al oricărui vehicul greu peste un râu, fluviu, lac sau un spaţiu marin (de obicei strâmtori, canale).
„Primul feribot românesc
În momentul în care scriem aceste rânduri, nava de 12.000 tdw. se află în focul ultimelor pregătiri în vederea probelor de mare şi a intrării sale în exploatare după ce a trecut cu brio examenul la apă şi al primelor probe de chei.
«Primul feribot construit de noi» – ne spune inginerul Niculae Orac, şeful Atelierului de proiectare, tehnologii şi construcţii noi – «este destinat navigaţiei în Marea Neagră. Nava poate încărca vagoane de cale ferată sau autotrailere de capacităţi diferite.

Lungimea corpului navei este de 184,9 metri, lăţimea de 26 metri, iar înălţimea la punte de 15,3 metri. Vasul este dotat cu două motoare principale fabricate la Reşiţa, de 8.000 c.p. fiecare, asigurând navei o viteză de 17 noduri, precum şi echipamente şi aparataj, fabricate de asemenea în ţara noastr㻓.[2]

Nava ferry-boat MANGALIA, în anul 2008.
Nava ferry-boat MANGALIA, în anul 2008.

„Primul feribot românesc – «Mangalia»[3]

Primul feribot românesc – „Mangalia“ – Construcţie navală la Constanţa – I.C.N. este destinat navigaţiei în Marea Neagră. Nava poate transporta vagoane de cale ferată sau auto-trailere de capacităţi diferite.
Date tehnice: lungimea corpului navei – 184,8 m, lăţimea: 26,0 m, dotat cu două motoare principale fabricate la Reşiţa, de 8.000 C.P. fiecare, asigură navei o viteză de 17 noduri, precum şi cu echipamente şi aparataj fabricat, de asemenea, în ţara noastră.
Ferry-boat MANGALIA (foto realizată la 26 octombrie 2005).
Ferry-boat MANGALIA (foto realizată la 26 octombrie 2005).
Proiectul a fost elaborat de ICEPRONAV Galaţi, cu participarea largă a unor unităţi industriale din Bucureşti, Galaţi, Constanţa, Timişoara, Iaşi etc. (ing. Nicolae Orac, şef atelier de proiectare).
Întreaga suprastructură are o înălţime a unui bloc cu 5 etaje, cîntăreşte cca 3.000 de tone – are cabine pentru 47 de membri ai echipajului şi pentru găzduirea unui nr. de 120 de conducători auto sau însoţitori de vagoane.
Capacitate de încărcare – 108 vagoane c.f.r. sau echivalentul lor în material rutier – 263 autoturisme prin poarta de la pupa.
Va fi amplasat în noul port maritim comercial Constanţa Sud.

Ferry-boat MANGALIA (9)Primul voiaj a fost efectuat[4] în aprilie 1988: „În acest prim voiaj, nava feribot «Mangalia», a cărei construcţie îi conferă multifuncţionalitate, a fost dotată cu Ro-Ro, transportînd pînă la Istanbul şi retur maşini grele de tip TIR româneşti şi străine. Şi în probele de mare, nava s-a comportat excelent, relevînd calităţile sale deosebite.

Comandant: Lucian Mihaiu Hava, Căpitan secund: Doru Gruşaman, Şef mecanic: Paul Trepăduş, Ingineri Nicolae Constantin şi Alexandru Stoian – ingineri de garanţie, reprezentanţi ai I.C.N.[5] Constanţa“.

După anul 1990 a devenit proprietatea S.N. C.F.R. – România (MMSI: 264500068).
Navă soră: „Eforie“ (construit în august 1991 de Șantierul Naval Constanţa).
Din anul 2008, cele două ferry-boat-uri nu mai dețin certificate de clasificare.
Nava ferry-boat EFORIE.
Nava ferry-boat EFORIE.
În anul 2009 au intrat în regim de conservare (în prezent se află în dana PL6 a portului Constanţa-Agigea).
În anul 2017, starea celor două nave era aceea de epave, singura lor calitate fiind aceea că încă mai pluteau!
Navele tip ferry-boat „Mangalia“ şi „Eforie” reprezintă ultimele resturi din ceea ce a fost flota comercială a României.
Sursă: Constantin Cumpănă, Corina Apostoleanu, 2011, „Amintiri despre o flotă pierdută”, vol. I – „Navele românești ale Dunării și Mării”, vol. II – „Voiaje neterminate”, Constanța, Editura: „Telegraf Advertising”.
Precizare: unele dintre informațiile din acest articol sunt valabile până la 31 decembrie 2010 (data finalizării cărții).

[1] Ferry-boat – navă de construcţie specială, utilizată pentru transportul vagoanelor şi locomotivelor de cale ferată, autocamioanelor, automobilelor şi, în general, al oricărui vehicul greu peste un râu, fluviu, lac sau un spaţiu marin (de obicei strâmtori, canale).
[2]România liberă“,nr. 13428, sîmbătă, 9 ianuarie 1987.
[3] „România liberă“, Anul XLI, nr. 13.586, sîmbătă, 9 ianuarie 1988, pag. 18.
[4] „Dobrogea nouă“, Anul XLI, nr. 12.319, sîmbătă, 23 aprilie 1988, pag. 1, 2.
[5] I.C.N. ConstanţaÎntreprinderea de Construcţii Navale Constanţa, denumirea schimbată a Şantierului Naval Constanţa.
 

Comentează pe Facebook

Articolul precedentGeorge Enescu a plecat în America la bordul navei „Ardeal”
Articolul următor„Gloria“ – prima platformă românească de foraj marin
CUMPĂNĂ C. CONSTANTIN - jurnalist • licenţiat al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice „David Ogilvy”; •1995-coautor la realizarea filmului pentru TV „Am muncit ca să te cresc“ - premiul pentru „Cel mai bun film de anchetă pe anul 1995“; •1995-coautor la realizarea filmului pentru TV „Şi Dumnezeu se odihnește“, despre catastrofa navală din 4/5 ianuarie 1995, filmt selectat pentru concursul A.P.T.R.-1996; •1996-realizator al filmului pentru TV „Oameni pe care numai Iisus îi poate săruta“, despre viaţa oamenilor bolnavi de lepră din Dispensarul din Tichileşti-Tulcea; selectat pentru concursul A.P.T.R.-1996; selectat pentru Festivalul MEDIAFEST-Costineşti-1996, nominalizat pentru Gala Laureaţilor; •1990-2008-autor a numeroase ştiri, anchete, investigaţii, reportaje, interviuri, precum şi realizator de emisiuni pentru televiziune; •2006-autorul cărţii „Tragedia navei «Independența»“; •2007-coautorul cărţii „Catastrofa navei «Unirea»“; •2008-coautorul cărţii „Naufragiul navelor «Paris» şi «You Xiu»“; •2009-autorul cărţii „Terente“ (vol. I şi II); •2011-coautorul cărţii „Amintiri despre o flotă pierdută“ (vol. I şi II); •2011-membru de onoare al Ligii Militarilor Profesioniști; •2011-membru al Ligii Navale Române; • 2017 - "Elena de la Dunăre și Mare" - Film documentar (Elena Roizen), Redactor.