„România“, prima navă cu aburi modernă de război a Marinei române, a fost transformată în dragă cu cupe!

0
322

În anul 1890 a fost construită draga cu cupe „Azis 3“ (pavilion: România, corp din oţel, punte din lemn, lungime: 28,70 m, lăţime: 4,80 m, înălţime: 2,38 m, pescaj: 1,54 m, echipaj: 4 membri, propulsie: motor tip „Lantz“, 2 cilindri, puterea maşinii: 24 c.p., combustibil: motorină, consum: 8 kg/ h, capacitatea depozitului de combustibil: 10 to., debit: 10 mc, constructor: 1890, Schonschien Neufest, Germania,).

Nava avea 62 de cupe şi săpa la 9 metri adâncime.

În anul 1938 a fost reconstruită de proprietarul Azis Ahmet, la Silistra.

Potrivit raportului de anchetă[1] nr. 1.109 din 17 octombrie 1939 „(…) D. Azis Ahmet, domiciliat în Silistra, este cu adevărat proprietarul Drăgei «Aziz No. 3», pe care D-Sa a lucrat-o/ construit-o cu personalul din Atelierul D-Sale din zona portului Silistra, sub conducerea sa.

Această dragă a fost transformată din corpul fostului avizou «ROMÂNIA», pe care D-Sa l-a cumpărat la licitaţie publică dela Marina Regală Română. D-Sa este locuitor stabil în acest oraş, str. I.G. Duca No. 109, şi este cetăţean Român.

Personalul ce compune echipajul vasului este tot Român, posesor de brevete şi certificate de capacitate şi livrete individuale de marinar.

Dl. Azis Ahmet mai posedă încă 5 vase românizate, şi anume: «Sinaia», «Azis», «Azis 1», «Azis 2», «Sf. Niculae» şi alte ambarcaţiuni cari navigă cu rol de barcă. Are avere suficientă, fiind şi proprietar de imobile şi acţionar la Uzina Electrică a Comunei Silistra.

Scopul achiziţionării Drăgei «Azis No. 3» este acel al exploatării prin extragerea de pietriş şi nisip din Dunăre, pentru comercializare. Căpitanul Portului Silistra, I. Moraru /ss/ indescifrabil“.

Ofițeri ai Diviziei de Mare la bordul avizoului "România".
Ofițeri ai Diviziei de Mare la bordul avizoului „România”.

În anul 1948 a trecut în patrimoniul Statului, fiind repartizată în administrarea provizorie a Administraţiei P.C.A.

În perioada 1951-1953 a fost reparată, corpul fiind reconstruit în Şantierul Naval Giurgiu. Totodată, i-a fost schimbat motorul marca „Bolnidere“ cu un motor „Lantz“.

A mai purtat numele „Arizon România“, „R.P.R. Ostrov“ (1949) şi „R.P.R. Ostroveni“ (1953).


[1] Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale, fond: Căpitănia Portului Constanţa, dosar: 252/ 1939, fila: 20.

 

Comentează pe Facebook

Articolul precedentCrucişătorul „Elisabeta“ – 35 de ani în serviciul Marinei militare române
Articolul următorBricul „Mircea“ – revenire din infern
CUMPĂNĂ C. CONSTANTIN - jurnalist • licenţiat al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice „David Ogilvy”; •1995-coautor la realizarea filmului pentru TV „Am muncit ca să te cresc“ - premiul pentru „Cel mai bun film de anchetă pe anul 1995“; •1995-coautor la realizarea filmului pentru TV „Şi Dumnezeu se odihnește“, despre catastrofa navală din 4/5 ianuarie 1995, filmt selectat pentru concursul A.P.T.R.-1996; •1996-realizator al filmului pentru TV „Oameni pe care numai Iisus îi poate săruta“, despre viaţa oamenilor bolnavi de lepră din Dispensarul din Tichileşti-Tulcea; selectat pentru concursul A.P.T.R.-1996; selectat pentru Festivalul MEDIAFEST-Costineşti-1996, nominalizat pentru Gala Laureaţilor; •1990-2008-autor a numeroase ştiri, anchete, investigaţii, reportaje, interviuri, precum şi realizator de emisiuni pentru televiziune; •2006-autorul cărţii „Tragedia navei «Independența»“; •2007-coautorul cărţii „Catastrofa navei «Unirea»“; •2008-coautorul cărţii „Naufragiul navelor «Paris» şi «You Xiu»“; •2009-autorul cărţii „Terente“ (vol. I şi II); •2011-coautorul cărţii „Amintiri despre o flotă pierdută“ (vol. I şi II); •2011-membru de onoare al Ligii Militarilor Profesioniști; •2011-membru al Ligii Navale Române; • 2017 - "Elena de la Dunăre și Mare" - Film documentar (Elena Roizen), Redactor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here