„Paşcani“ – prima navă românească de tip Ro-Ro

0
1186
PAȘCANI în fața estacadei silozurilor din portul vechi Constanța, 1982.

În luna august 1982 a intrat în exploatare nava tip Ro-Ro[1] „Paşcani“ (pavilion: România, IMO: 8301008, indicativ: YQKN, port de înregistrare: Constanţa, 4.100 tdw., 8.110 trb., 3.698 trn., lungime: 128,41 m, lăţime: 20,50 m, înălţime: 15,50 m, pescaj maxim: 6,56 m, echipaj: 44 membri, nr. punţi: 3, propulsie: motor tip 2 x 6L52/ 55A, licenţă: MAN, constructor: I.C.M. Reşiţa, 1981, principiu de funcţionare: diesel, ireversibil, 4 timpi, simplu efect, 6 cilindri, 520 x 550, 2ELC, puterea maşinii: 2 x 6.000 c.p., 2 x 4.413 Kw., turaţie: 450 rotaţii/ minut, viteza: 20 Nd., motor auxiliar: 4 x 934/ 6 AL 25/ 32, caldarine: 2CAUX-ACV-AZL, 29/ 7, 2CAUX-ACV-GEV, 57/ 8, generatoare: 4 x 640 Kw., 400V, 50 Hz., CA, combustibil: păcură, bunker: 1.122 to., autonomie: 7.000 Mm, echipamente de navigaţie şi radiocomunicaţie: girocompas, loch electric, radar, radiogoniometru, radiotelefon, sistem pentru determinarea poziţiei, sondă ultrason, staţie radio, capacitate: 200 containere TEU, constructor: august 1982, Şantierul Naval Galaţi).

A fost prima navă de acest tip din dotarea flotei comerciale româneşti.
După anul 1990 a mai purtat numele „Sammarina M“ (1997).
Nave surori: „Păuliş“ (februarie 1983 – Brăila), „Păltiniş“ (august 1984 – Galaţi), „Periş“ (mai 1985 – Galaţi).
PAȘCANI, Barcelona, 30 aprilie 1990.
PAȘCANI, Barcelona, 30 aprilie 1990.

„În portul Constanţa – prima navă românească de tip «Ro-Ro»[2]

De cîteva zile, la dana special amenajată în portul Constanţa pentru operarea mărfurilor în sistemul «Ro-ro» (încărcare pe roţi, descărcare pe roţi), şi-a început probele de încărcare nava «Paşcani», destinată transportului maritim de mărfuri operabile în sistemul respectiv.
Construită în Şantierul Naval Galaţi, după proiectele «ICEPRONAV», nava este dotată cu agregate şi instalaţii moderne realizate de industria românească şi se distinge printr-o deosebită complexitate şi printr-un înalt nivel tehnic de execuţie.
SAMMARINA MLa solicitarea noastră, căpitanul de cursă lungă Iuliu Ciolacu, comandantul noii unităţi de transport maritim, a făcut o succintă prezentare a principalelor caracteristici tehnico – funcţionale ale acestei veritabile uzine plutitoare:
– „«Paşcani»-ul nostru reprezintă, sub toate aspectele, atît pentru flota maritimă «Navrom», cît şi pentru industria constructoare de nave, o importantă premieră tehnică.
PASCANI -- SAMMARINA MEchipată cu două motoare principale de tip «M.A.N.» Reşiţa de cîte 6.000 cai putere fiecare, nava dezvoltă o viteză de marş de 17 noduri în regim optim economic şi de 21 de noduri în regim de urgenţă.
Măsurînd 128,33 metri în lungime, 20,50 metri în lăţime şi avînd o greutate proprie de 5.253 tone, cărei îi corespunde o capacitate totală de încărcare de 4.100 tdw, ea se deosebeşte structural de cargourile clasice sau containerele de tonaj mediu cu care ar putea fi asimilată după capacitate.
SAMMARINA M, ex-Pașcani, vedere din pupa tribord.Spaţiile sale de depozitare sînt amenajate pentru transportul mărfurilor a căror încărcare şi descărcare se execută exclusiv pe roţi (fără mijlocirea utilajelor şi instalaţiilor portuare de ridicare şi coborîre a acestora pe verticală), respectiv autoturisme, autocamioane, autotrailere, instalaţii mobile de foraj, autobetoniere, automacarale, remorci tractate, precum şi mărfuri în containere dispuse pe box-paleţi.
Acestea sunt deplasate pe poziţiile destinate fie cu propriile mijloace de propulsie, fie remorcate de tractorul de construcţie specială aflat în dotarea navei.
În aceste condiţii timpul necesar încărcării şi descărcării unui transport complet de mărfuri (echivalentul a 1.000 de autoturisme «Dacia») este de circa 20 de ore, ceea ce reprezintă mai puţin de o zecime din durata efectuării respectivelor operaţii cu mijloace clasice.
SAMMARINA M - PASCANI (7)– În ce stadiu se află pregătirile Paşcani-ului pentru cursa inaugurală de exploatare?
– După încheierea probelor de funcţionare a agregatelor şi instalaţiilor de bord, dintre care multe reprezintă veritabile premiere în transporturile marine româneşti, am început experimentarea diverselor sisteme de amarare, la încheierea cărora vom putea să alegem pe cel în măsură să asigure amararea şi dezamararea în cel mai scurt timp, oferind totodată maximum de garanţie pentru securitatea mărfurilor pe timpul voiajului.
După aceea, vom începe, fireşte, încărcarea. Cel mai probabil pentru Trabzon, cu care prilej vom inaugura noua linie maritimă «Navrom Black Sea Line», destinată transportului de mărfuri în sistem «Ro-Ro», între Constanţa şi porturile turceşti de la Marea Neagr㻓.
PAȘCANI, vedere din pupa babord.Sursă: Constantin Cumpănă, Corina Apostoleanu, 2011, „Amintiri despre o flotă pierdută”, vol. I – „Navele românești ale Dunării și Mării”, vol. II – „Voiaje neterminate”, Constanța, Editura: „Telegraf Advertising”.
Precizare: unele dintre informațiile din acest articol sunt valabile până la 31 decembrie 2010, data finalizării cărții.

[1] Roll on-Roll off  – navă maritimă specializată pentru transportul vehiculelor rutiere pe roți, încărcate cu mărfuri, a treilerelor cu șasiuri având pe platformele lor containere și vehicule, a vehiculelor pe șenile, a autobuzelor și turismelor etc. Accesul la navă se face pe rampe speciale situate la pupa, la prova sau lateral, prin deschideri practicate în corpul navei și prevăzute cu porți. Vehiculele sunt parcate pe locurile rezervate, cu ajutorul unor platform turnante și a unor rampe cvare ele dirijează ăe fila de circulație, respective pe puntea stabilită. (Prof. univ. ing. Ion A. Manoliu, „Nave și Navigație”, Ed. Științifică și Enciclopedică, 1984, București, pag. 246).

[2] Nicolae Fătu, „În portul Constanţa – prima navă românească de tip «Ro-Ro»“, în „Dobrogea nouă“, Anul XXV, nr. 10954, miercuri, 29 septembrie 1982, pag. 1, 2.

 

Comentează pe Facebook

Articolul precedentEpava cargoului „Oituz“ zace abandonată în Mexic!
Articolul următorNava cu zbaturi „Anghel Saligny“ – 50 de ani în serviciu pe ruta Brăila – Galați – Tulcea
CUMPĂNĂ C. CONSTANTIN - jurnalist • licenţiat al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice „David Ogilvy”; •1995-coautor la realizarea filmului pentru TV „Am muncit ca să te cresc“ - premiul pentru „Cel mai bun film de anchetă pe anul 1995“; •1995-coautor la realizarea filmului pentru TV „Şi Dumnezeu se odihnește“, despre catastrofa navală din 4/5 ianuarie 1995, filmt selectat pentru concursul A.P.T.R.-1996; •1996-realizator al filmului pentru TV „Oameni pe care numai Iisus îi poate săruta“, despre viaţa oamenilor bolnavi de lepră din Dispensarul din Tichileşti-Tulcea; selectat pentru concursul A.P.T.R.-1996; selectat pentru Festivalul MEDIAFEST-Costineşti-1996, nominalizat pentru Gala Laureaţilor; •1990-2008-autor a numeroase ştiri, anchete, investigaţii, reportaje, interviuri, precum şi realizator de emisiuni pentru televiziune; •2006-autorul cărţii „Tragedia navei «Independența»“; •2007-coautorul cărţii „Catastrofa navei «Unirea»“; •2008-coautorul cărţii „Naufragiul navelor «Paris» şi «You Xiu»“; •2009-autorul cărţii „Terente“ (vol. I şi II); •2011-coautorul cărţii „Amintiri despre o flotă pierdută“ (vol. I şi II); •2011-membru de onoare al Ligii Militarilor Profesioniști; •2011-membru al Ligii Navale Române; • 2017 - "Elena de la Dunăre și Mare" - Film documentar (Elena Roizen), Redactor.