1830, 26 iulie – a plecat în cursa inaugurală vasul (cu zbaturi şi vele „Franz I“ (armator: D.D.S.G. – Societatea Dunăreană de Navigaţie cu Aburi – cu sediul la Viena, corp de lemn, lungime: 48,00 m, lăţime: 6,75 m, 11,43 m cu zbaturile, pescaj: 1,60 m, puterea maşinii: 60 c.p., constructor: 1830, „Schiffswerft“, Floridsdorf – Viena, după un proiect britanic).
A fost primul[1] vas de transport mărfuri care a navigat pe Dunăre şi a efectuat curse regulate între anii 1830-1848.
În anul 1841 a fost reconstruit, primind un corp metalic.
În anul 1848 a fost cumpărat de Ungaria, pentru armată, şi botezat „Meszaros“, fiind dotat cu două tunuri x 74 mm, 8 tunuri x 57 mm şi 2 obuziere x 60 mm.
În scurt timp a fost preluat de austrieci şi botezat „General Schlick“, suferind noi modificări, devenind remorcher-transportor, sub denumirea A-7.
A fost radiat în 1918.
1829 – a fost înfiinţată „Societatea de Navigaţie cu Aburi pe Dunăre“ (D.D.S.G. – Donau Dampfschiffahrts Suddeutsche Gesellschaft), aparţinând Austriei, pentru transportul mărfurilor şi pasagerilor.
Societatea şi-a început activitatea cu nava „Franz I“, urmată de navele „Argo“, „Panonia“, „Arpad“, „Nadar“, „Zringi“, „Mariana“.
În anul 1845, la bordul navei „Franz I“ se va îmbarca poetul Vasile Alecsandri[2], pentru o călătorie de la Galaţi la Istanbul.
[1] Primul vas cu vapori şi zbaturi din istoria navigaţiei mondiale a fost „Clermont“ (lungime: 41,00 m, lăţime: 5,00 m, înălţime: 2,00 m, propulsie: maşină cu aburi tip „Boulton“ şi „Watt“, construită în Anglia); vasul a fost construit la New York, de ing. american Robert Fulton, după o serie de experienţe începute în anul 1803; maşinile cu aburi puneau în mişcare două zbaturi montate în borduri; primul voiaj al vasului a avut loc la 7 august 1807 pe fluviul Hudson, pe o distanţă de 240 km şi o viteză constantă de 5 Nd.; a efectuat curse regulate de pasageri între New York şi Albany.
[2] Vasile Alecsandri (1821-1890) – poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician român, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc şi al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei şi apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.