Nota reacției REZISTENTA.ro – La data de 24 februarie a.c., în ziarul nostru a apărut articolul intitulat: „Părintele Justin Pârvu de la Petru Vodă nu a fost niciodată hirotonit preot în Biserica Ortodoxă Română. Există indicii că hirotonia s-a făcut în Biserica Ortodoxă pe Stil Vechi“, material semnat de Emanuel Popa, colaborator al redacției noastre.
Articolul semnala contradicții flagrante din biografia părintelui Justin Pârvu și adresa câteva întrebări oficialilor din cadrul Bisericii Ortodoxe Române.
Așa cum ne-am așteptat, conținutul materialului a provocat nu numai stupoare în rândurile cititorilor, dar și polemici îndârjite pro și contra.
Deși articolul inițial a fost construit pe baza datelor, informațiilor și probelor necesare obținute în urma unei îndelungi și laborioase investigații și conținutul său corespundea întru-totul realității, redacția a decis, totuși, retragerea sa din paginile ziarului, solicitând autorului completarea cu probe suplimentare a documentării inițiale.
La data de 05 martie a.c., după ce autorul a dat curs solicitării și a revenit cu toate probele suplimentare, redacția a decis republicarea integrală și întocmai a materialului inițial (vezi aici).
Astăzi suntem în măsură să vă prezentăm datele, informațiile și probele care completează articolul inițial, precizând că, în continuare, așteptăm un răspuns oficial lămuritor din partea Arhiepiscopiei Iașilor – Mitropoliei Moldovei și Bucovinei și a Patriarhiei Române.
Titlul, subtitlurile și sublinierile aparțin redacției REZISTENȚA.ro.
***
Situația creată și solicitarea redacției m-au determinat să reanalizez paginile 120 – 125, cuprinzând hirotoniile în diacon și preot din anii 1942 – 1943, ale unicului document oficial al Arhiepiscopiei Iașilor: „Luați Duh Sfânt… Condica hirotoniilor în diacon și preot din Arhiepiscopia Iașilor“ (1875-1985), concluzia fiind unică și irefutabilă: numele Iosif sau Justin Pârvu nu apare în acest document! (vezi aici).
Faptele sunt cu atât mai ciudate și mai grave cu cât, chiar în ziua (24 februarie 2017) apariției articolului „Părintele Justin Pârvu de la Petru Vodă nu a fost niciodată hirotonit preot în Biserica Ortodoxă Română. Există indicii că hirotonia s-a făcut în Biserica Ortodoxă pe Stil Vechi“, un site a prezentat o copie foto a unui document prezentat în mod fals: „Act oficial al Bisericii Ortodoxe Române, doveditor al hirotoniei Părintelui Justin Pârvu“ (vezi aici), sursa menționată fiind: Mănăstirea Paltin – Petru Vodă.
Am accesat site-ul indicat și am ajuns aici [1], unde am aflat următoarele:
„Un act ce dovedește hirotonia Părintelui Justin Pârvu
Datorită unor informații denigratoare la adresa Părintelui Justin Pârvu, cum că nu ar fi fost hirotonit canonic în Biserica Ortodoxă Română, sau cum că ar fi fost hirotonit de către altă biserică stilistă, prezentăm mai jos un act ce atestă hirotonia Părintelui Justin de către Mitropolia Moldovei, precum și alte date biografice importante.
Astfel: Părintele Justin Pârvu a fost tuns in monahism la data de 20 septembrie 1942, pe seama mănăstirii Durău, primind numele Justin.
La 27 Decembrie 1942 a fost hirotonit Diacon, iar Preot la 14 iunie 1943, când Mitropolit al Moldovei era IPS Irineu Mihălcescu.“
Trebuie să fac o precizare extrem de importantă: niciun cuvânt din articolul subsemnatului nu este îndreptat împotriva Părintelui Justin Pârvu, deci nimic nu este denigrator la adresa sa, pentru că toată lumea recunoaște meritele incontestabile ale acestui Părinte.
Precizez că întreaga documentare a subsemnatului este bazată pe documente oficiale și a avut ca obiectiv dovedirea faptelor deja consemnate în unele evidențe și, eventual, dacă este necesară, îndreptarea de urgență a unor posibile erori din arhivele (in)existente.
Este greu de înțeles de ce ar trebui disprețuit un român care se află într-o Biserică pe Stil Vechi, așa cum nici părintele Justin nu își disprețuia propria mamă (decedată în anul 1965), integrată unei astfel de biserici: „Și nu mai vorbesc că mama a fost legată în credința ei trup și suflet de Ortodoxie, mai ales că atunci se dădea lupta între stilul vechi și stilul nou. Mama a rămas pe Stil Vechi până la sfârșitul vieții ei.“
Susținerile dovedite din articolul cu pricina a scos la lumină răutatea, intoleranța și învrăjbirea religioasă, proferate de unii călugări și călugărițe din cele două mănăstiri, și nu numai, contrar învățăturilor Părintelui Justin Pârvu.
De aceea, nu este de mirare că Mănăstirea Petru Vodă susține ierarhii B.O.R. pentru documentele ecumeniste, de recunoaștere a tuturor Bisericilor creștine, semnate de Sfântul Sinod din Creta. Dovadă că starețul Schitului Rădeni, ce aparține canonic de Mănăstirea Petru Vodă, este prigonit pentru hotărârea de a nu mai pomeni ierarhii semnatari ai documentelor cretane (vezi aici).
Iată reproducerea documentului, așa zis oficial, postat de cele două Mănăstiri din Petru Vodă:
„Sfânta Mitropolie a Moldovei și Sucevei.
Nr. 2893 din 12 mai 1945.
Având în vedere cererea înregistrată la Nr. 2893/ 945,
Se certifică de Noi că numitul Pârvu Iosif a fost tuns în monahism la data de 20 septembrie 1942, cu numele de Iustin, pe seama Sf. Mănăstiri Durău, jud. Neamț.
În urma recomandării P.C. Stareț al acestei Mănăstiri, Cuvioșia Sa a fost hirotonit Diacon la 27 octombrie 1942, iar Preot la 14 iunie 1943 (text ilizibil) spre a-i serv) la arenjarea situației militare.
Mitropolitul Moldovei,
Irineu”
O primă constatare este că acest document pare să fie produs la comandă, după apariția articolului din REZISTENTA.ro, căci, în mod justificat, ne întrebăm: unde a „zăcut“ până acum? De ce nu a fost făcut public și nici măcar nu a stat la baza datelor statistice ce consemnează date și informații despre viața Părintelui Justin Pârvu?
De asemenea, nicio instituție bisericească sau măcar vreun comunicat oficial al vreuneia dintre mănăstiri, semnat de stareț, nu atestă că acesta ar fi un document oficial al Bisericii Ortodoxe Române.
Atenție! Pe document nu apare denumirea „Biserica Ortodoxă Română“, cult care există oficial din anul 1925!
Putem considera acest document un fals, având în vedere întârzierea cu care a fost prezentat public? Întrebare justificată, mai ales că Justina (Ilona Roxana Bujor)[2] – stareța Mănăstirii Paltin – Petru Vodă este cercetată într-un dosar penal pentru posibile infracțiuni privind falsul în înscrisuri: falsificarea semnăturii părintelui Justin Pârvu în documente falsificate prezentate într-o instanță judecătorească! (dosarul penal nr. 494/ P/ 2016, existent la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bicaz).
Admițând că documentul prezentat conține date autentice, apar alte minciuni sfruntate susținute de reprezentanții celor două mănăstiri din Petru Vodă.
Urmare a articolului precedent, biografiile de pe internet ale părintelui Justin au fost modificate!!! De aceea, nu mă voi mai referi la ele, dar voi continua analiza pe baza unui alt document emis de Mănăstirea Petru Vodă, și anume cartea intitulată: „Viața Cuviosului Părinte Justin Pârvu“ (vol. I: 1919 – 1964, ISBN 978-973-0-21808-4). (vezi aici).
Cartea menționează de la bun început: „Alcătuire, după propriile mărturisiri ale Părintelui Justin și după documente de arhivă, de monahul Filotheu Bălan. Mănăstirea Petru Vodă, 2016“.
Informațiile din carte, coroborate cu datele din documentul „oficial“, ne confirmă disprețul arătat cititorilor de Mănăstirea Petru Vodă, respectiv de către monahul Filotheu Bălan – purtătorul de cuvânt al Mănăstirii Petru Vodă.
Iată faptele!
Prima dilemă: părintele Justin a fost tuns în monahism în anul 1939 sau la 20 septembrie 1942?
La pag. 42 a cărții bibliografice citate se află afirmația: „În anul 1939 a avut loc tunderea în monahism. Am avut doi nași de călugărie – Părintele Vasian, era mare eclesiarh, și Părintele Nicanor Pipirigeanu, era croitorul mănăstirii, doi bătrâni. Părintele Pahomie îmi era duhovnic.“
Biograful Filotheu Bălan minte cititorii, întrucât documentul „oficial“ conține afirmația: „numitul Pârvu Iosif a fost tuns în monahism la data de 20 septembrie 1942, cu numele de Iustin“.
A doua dilemă: părintele Justin a fost hirotonit diacon în anul 1942 și preot în anul 1943 sau în anul 1941?
Documentul „oficial“ prezintă: „a fost hirotonit Diacon la 27 octombrie 1942, iar Preot la 14 iunie 1943.“
Cartea biografului mincinos Filotheu prezintă la pag. 56: „Întors la Mănăstirea Durău, în vara lui 1941, Părintele Justin a fost trimis de bătrânii săi la Iași, ca să fie hirotonit. Aici, în catedrala mitropolitană, Părintele Justin a fost făcut diacon și apoi ieromonah. La scurtă vreme după hirotonie, țara intrând în război (22 iunie 1941), tânărul Părinte Justin a trebuit să plece pe front.“
La ce lupte a mai participat părintele Justin, dacă el era în România în octombrie 1942 și în iunie 1943 pentru a fi hirotonit diacon, respectiv preot?
Când a mai fost cu adevărat preot pe Frontul de Răsărit părintele Justin, cum afirmă în mod fals biografii?
Iată ce afirmă în mod mincinos monahul Filotheu Bălan (pag. 56): „Aceasta a fost în toamna lui 1941, Odessa fiind cucerită după 16 Octombrie. În Odessa s-a întâmplat o mare nenorocire, la care părintele a fost martor ocular.“
Fals, fals, fals, pentru că, așa cum am probat în articolul anterior, părintele Justin era, în anul școlar 1941-1942, la Seminarul din Râmnicu Vâlcea! Nimeni nu era inconștient să ia un elev de Seminar și să-l trimită neinstruit în linia întâi a Frontului, pentru ocuparea Odessei!
Biograful continuă cu minciunile în prezentarea a două episoade de bătălii din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial: Crimeea și Stalingrad (pag. 58 – 65).
Iată o altă afirmație falsă (pag. 58): „După Odessa, Părintele Justin a însoțit batalionul său de vânători de munte pînă în Crimeea. Despre acest episod nu a vrut să vorbească niciodată, cu toate că a stat acolo un an de zile.“ Doamne, ferește, câte minciuni expuse la un loc!
Bătălia pentru Crimeea a avut loc în perioada octombrie 1941 – iulie 1942 (vezi aici).
Cum am probat cronologic în articolul anterior, Părintele a început stagiul militar în vara anului 1942. De asemenea, conform documentului „oficial“, Părintele Justin a fost hirotonit diacon la 27 octombrie 1942 și preot abia la 14 iunie 1943! Deci, când a fost preot pe front în Odessa, Crimeea și Stalingrad? Bătălia Stalingradului a avut loc în anii 1942 – 1943, iar forțele germane, aliate cu Armata Română, încercuite de sovietici, s-au predat în 2 februarie 1943 (vezi aici).
Singura soluție este să modificăm Istoria, pentru a se potrivi datele investigației noastre cu cele ale biografiei false a lui Filotheu Bălan!
Revenind la statutul neclar al Părintelui Justin, hirotonit/ nehirotonit în cadrul B.O.R., biograful Filotheu ne aduce altei probe contradictorii.
Iată ce se afirmă în cartea biografică citată (pag. 159 – 160): „Singurul document pe linie bisericească din dosarul părintelui a fost o scrisoare a Contabilității Ministerului Cultelor către Securitatea din Roman, venită în timpul ultimelor săptămâni de încarcerare la Penitenciarul Suceava, a unor funcționari, care știau că trebuie să-i plătească un salariu lunar Părintelui Justin:
MINISTERUL CULTELOR,
Direcțiunea contabilității,
Adresa poștală: Roma 32-34
Către, Serviciul Securității Roman
Nr. 7401/ 1949, data 17 iunie 1949
Vă rugăm să binevoiți a comunica acestui Departament situația D-lui Pârvu Justin, fost cântăreț la M-rea Durău Neamț, care a fost ridicat și cercetat de Dvs. la Seminarul Sf. Gheorghe din Roman.
Directorul Ministerului Cultelor,
Șeful serviciului, ss/ indescifrabil“
Deci, la arestarea din anul 1948, Părintele Justin era încadrat cu salariu pe postul de „cântăreț“ și nicidecum ca preot sau diacon la Mănăstirea Durău!
Tot biograful Filotheu Bălan, ne prezintă (pag. 123) un document interesant: o declarație din anul 1948, dată de Părintele Justin în fața organelor Securității:
„Declarație,
Subsemnatul Pârvu Iustin, născut în anul 1919, luna Februarie ziua 10, în com. Călugăreni, jud. Neamț, fiul lui Gheorghe (+) și Ana, necăsătorit, ultimul domiciliu în com. Călugăreni, jud. Neamț, studii elev călugăr cl. VIII-a la Seminarul Sf. Gheorghe Roman, nu posed nici un fel de avere, serviciul militar satisfăcut, ctg. 1942, gradul sergent, unitatea Rgt. 18 Vânători de Munte, declar următoarele (…).“
Așadar, în timpul anchetelor din anul 1948, Părintele Justin declara la Securitate că, la data arestării, era „elev călugăr“.
O altă surpriză deosebită, derivă din consemnarea „ctg. 1942“ (pentru cine a satisfăcut stagiul militar, „ctg.“ înseamnă contingent, anul recrutării în armată (vezi aici).
Prin urmare se confirmă afirmațiile din primul articol: Părintele Justin a început satisfacerea stagiului militar în anul 1942. Deci, cine a dezinformat și a denigrat?
La pag. 296 a cărții citate am descoperit un bilet de eliberare din închisoare:
„0830 Periprava, Formular 5,
Nr. 4371 din 6 mai 1964
Către, D.G.M. București – Evidența Operativă
Vă facem cunoscut că în ziua de 6 mai 1964 s-a liberat numitul Pârvu Iustin, fiul lui Gheorghe și Ana, născut în anul 1919, luna februarie, ziua 10, în comuna Călugăreni, raionul Tg. Neamț, regiunea Bacău, profesia călugăr.“
Deci, Părintele Justin Pârvu figura în evidențele Administrației Penitenciarelor din anul 1964 cu profesia „călugăr“, nicidecum preot sau deacon!
Reamintim ceea ce am precizat și în articolul precedent, și anume despre vârsta canonică de hirotonire a preoților în Biserica Ortodoxă Română: sunt hiroroniți necanonic toți preoții ortodocși făcuți preoți mai devreme de vârsta de 30 de ani.
Eu unul refuz să cred că părintele Justin ar fi acceptat să fie hirotonit necanonic!
Cine afirmă altceva este neortodox și împotriva Sfinților Părinți ai Ortodoxiei, care au hotărât așa prin Sfintele canoane: Canonul 14[3] Trulan (Vârsta canonică a hirotoniei preoților și diaconilor) Canonul sfinţilor şi de Dumnezeu purtătorilor părinţilor noştri să aibă tărie şi în aceea ca să nu se hirotonească presbiter înainte de treizeci de ani, chiar dacă ar fi om cu totul vrednic, ci să aştepte. Căci Iisus Hristos Domnul s-a botezat în al treizecilea an şi a început să înveţe: la fel nici diacon înainte de douăzeci şi cinci de ani, sau diaconiţă înainte de patruzeci de ani să nu se hirotonească (hirotesească). (75 sin. IVec; 15 Trul.; 11 Neocez.; 16 Cartag.)[4]
Cine este Filotheu? Cine este Justina?
Primind între timp și alte informații prețioase, pot detalia câteva aspecte despre biograful Filotheu Bălan (vezi aici) și despre stareța Justina (Ilona Roxana Bujor) a Mănăstirii Paltin din Petru Vodă.
Surse din zonă au confirmat faptul că banii din vânzarea cărții biografice mincinoase a părintelui Justin Pârvu sunt folosiți de monahul Filotheu pentru ridicarea unei vile în preajma Mănăstirii Petru Vodă (detalii picante, despre ucenicul părintelui Justin, puteți găsi aici).
Sursele mi-au confirmat că vila există și este construită de Filotheu Bălan. De asemenea, s-a confirmat faptul că o călugăriță cu numele Neonila, protejata călugărului Filotheu, locuiește permanent în Mănăstirea de călugări, ceea ce contravine flagrant Sfintelor Canoane!
Tot surse din zonă mi-au indicat câteva aspecte interesante din viața de călugăriță a stareței Justina cu numele Ilona Roxana Bujor (povestea romanțată a vieții de călugăriță a stareței Iustina Bujor poate fi găsită aici).
Redăm un fragment interesant din finalul poveștii:
„Părintele Iustin a murit. A rămas stareța Iustina. Pe 15 august 2013, după criterii numai de Biserică știute, Teofan mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a recunoscut-o oficial ca stareță pe Iustina Bujor (vezi aici). Cred că banii rămași prin seifuri fuseseră deja împărțiți. Rog să vizionați filmul hirotesirii de pe site-ul mănăstirii Paltin din Petru Vodă. Eu nu am văzut din Evul Mediu atâta slugărnicie față de o femeie. Zeci de maici, în fața mitropolitului Teofan, trec, se închină în fața stareței Iustina și-i sărută slugarnic papucul și mâna… Așa ne vor oamenii Bisericii și pe noi credincioșii de rând: să ne închinăm în fața lor și să le sărutăm slugarnic picioarele și mâinile? Sunt ei oare vrednici de asemenea cinstire?“ (de la minutul 9 al înregistrării se vede ceea ce comentează articolul).
Stareța Justina este acuzată de o călugăriță cum că aceasta ar fi săvârșit în Mănăstire grozăvii de neînchipuit: acuze nefondate de raporturi sexuale, sarcină avortată în mănăstire, sechestrare și privare de libertate (vezi aici).
Dar surprizele despre stareța Iustina Bujor abia acum încep. Având depus votul sărăciei, călugărița Justina a dat în judecată oameni nevinovați, pentru a obține, în folos personal, o casă și un pământ, care nu îi aparțin.
Justina – Ilona Roxana Bujor a inițiat două procese civile împotriva vărului ei din Bârlad (C.A.G.). În dosarul nr. 4597/ 189/ 2015 de pe rolul Judecătoriei Bârlad, s-a respins cererea stareței Iustina Bujor de anulare a unui certificat de deces al surorii lui C.A.G. (vezi aici).
Urmarea acestei stări de fapt, stareța Justina Bujor a cerut unei alte instanțe anularea certfificatului de moștenitor deținut de vărul ei, C.A.G.
La Judecătoria Iași se află pe rol dosarul nr. 1542/ 189/ 2016, având ca reclamantă aceeași stareță Ilona Roxana Bujor. De remarcat că stareța nu a intentat procesul mârșav în numele Mănăstirii pe care o reprezintă, ci în nume propriu, în contradicție cu Regulamentul vieții monahale, care prevede explicit: „Art. 40 – Potrivit rânduielilor monahale, starețul (stareța) este doar administratorul bunurilor mănăstirești; altfel, este tot atât de sărac ca toți ceilalți care au depus voturile monahale, fără a dori să i se creeze sau a-și crea singur privilegii. Art. 41 – Nu este îngăduit starețului și nici unui monah să posede bunuri personale ca: mașini, case, apartamente, garsoniere, terenuri, ș.a. Această stare contravine rânduielilor vieții mănăstirești autentice și voturilor monahale.“
Sursele mi-au indicat faptul că, în acest dosar, stareța Justina a depus înscrisuri falsificate cu semnătura falsă a părintelui Justin Pârvu. Vărul ei, C.A.G., a făcut o plângere penală împotriva Justinei (Ilona Roxana Bujor) și acum se află în lucru Dosarul penal nr. 494/ P/ 2016, înscris la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bicaz, privind falsul în înscrisuri și uzul de fals.
Și din această cauză, nu numai pentru că este contrar evidențelor investigate de subsemnatul, am pus sub semnul îndoielii așa-numitul „document oficial“ prezentat de site-ul Mănăstirii Paltin, unde stareță este… Ilona Roxana Bujor!
Așteptăm, în continuare, documente oficiale ale Arhiepiscopiei Iașilor, dar și ale Bisericii Ortodoxe Române. Emanuel POPA
[1] Informația a fost preluată și de ATITUDINI – revista de gândire și trăire românească (vezi aici).
[2] https://dragosvasilescu.wordpress.com/tag/maici/
[3] Sinodul Trulan (anul 692) sau Sinodul V-VI Ecumenic de la Constantinopol (691- 692).
[4] Arhid. Prof. Dr. Ioan N. Floca, 2005, Canoanele Bisericii Ortodoxe Române, Note și comentarii, pag. 124.
