Acele vremuri „nebune” când jurnaliștii dansau și cântau la conferințele de presă

0
467

În căutările noastre cu scop documentar prin arhivele Bibliotecii județene Constanța, nu de puține ori avem satisfacția de a afla nu numai informațiile necesare, dar și surpriza regăsirii unor articole semnate, personal sau de colegii de breaslă din acele vremuri tulburate din anii ‘90, despre oameni, fapte și evenimente pe care, din păcate, parcă prea repede le-am uitat.

Tabloul general al acelor timpuri nu se deosebește aproape cu nimic de cel de azi, cotidianul din urmă cu 20 – 25 de ani fiind dominat de, evident, politicieni și politică (cu nimic altfel decât cei/ cea de azi), evenimente (mai mult sau mai puțin dramatice), oameni (mai buni sau mai răi) și faptele lor (mai mult sau mai puțin ticăloase).

Ieri, 09 octombrie 2017, în căutările noastre, am descoperit un articol care redă modul de organizare și atmosfera unei conferințe de presă, organizată de Prefectura Constanța la data de 16 octombrie 1992, descrisă de un cotidian local la 19 octombrie același an.

Protagonistul evenimentului monden din urmă cu 25 de ani a fost jurnalistul Lucian Cristea, în acea vreme mult mai tânăr și prea neliniștit corespondent local al cotidianului „Tineretul liber”, un condei incisiv, sarcastic și penetrant, considerat, în prezent, unul dintre „dinozaurii” presei locale și nu numai.

 Vineri seară, la Cazinou s-a cîntat

Subprefectul Nicu Moga și corespondentul ziarului «Tineretul liber» au dat spectacol
Inițial fusese vorba de o conferință de presă

 

„Alegerile[1] s-au încheiat. Cu toate contestările, mai mult sau mai puțin întemeiate, rezultatele au fost validate. Iar la Constanța, conform opiniei autorizate a d-lui prefect Adrian Manole, alegerile s-au desfășurat corect. Într-un climat profund de.

Lucian CristeaIată, așadar, un motiv întemeiat de bucurie și un bun prilej pentru a-i reuni sub generosul acoperiș al batrului de noapte Cazinou pe toți cei care și-au adus contribuția la buna desfășurare a alegerilor din județul Constanța. Zis și făcut.

Prefectura a luat problema în mînă și a organizat o serată dansantă. Pentru o deplină transparență s-a anunțat, în deschidere, și o conferință de presă.

Sub tirul necruțător al doar celor 3 (trei) întrebări adresate de ziarul «Telegraf» s-au aflat: comandantul Poliției Județene[2], comandantul Brigăzii de jandarmi[3], președintele Biroului electoral de Circumscripție, dl. prefect[4], dl. subprefect[5], dl. viceprimar și vicepreședintele Consiliului Județean.

Șeful sereiului local, Dumitru Nicușor[6], a absentat motivat, din cauză de botez.

Spre mulțumirea gîtlejelor însetate ale celor prezenți, acest moment protocolar de deschidere a fost depășit și s-a trecut la fapte. S-a băut și s-a mîncat, s-a vizionat programul de cabaret, după care gazdele au invitat pe toată lumea la dans.

«Dom’ne, Lucian Cristea cîntă mai bine decît scrie!!!» (și nu scrie deloc rău).
«Dom’ne, ăsta cîntă mai bine decît scrie!!!» (și nu scrie deloc rău).

Dar, fără îndoială, marea atracție a serii a constituit-o duelul muzical dintre presă, reprezentată de dl. Lucian Cristea[7] de la «Tineretul liber», și Prefectură (reprezentată de subprefect Nicu Moga).

Spre deliciul publicului, cei doi au interpretat, pe rând, melodii dintre cele mai diverse genuri, vădind reale aptitudini. Am remarcat în mod deosebit melodia «De-aș mai duce-o pîn’ la toamnă», cântată de dl. Moga.

Talentul muzical al d-lui Cristea a fost remarcat și de dl. colonel Buzoianu, care nu și-a putut opri o exclamație: «Dom’ne, ăsta cîntă mai bine decît scrie!!!» (și nu scrie deloc rău – n.r.).

Puțin după miezul nopții, petrecerea s-a spart, dar cu siguranță nimeni nu a regretat cele câteva ore petrecute vineri seara la Cazinou. La mai mare!” Radu PREDA

Nota redacției REZISTENȚA.roFaptul că „bătrânul” Lucian Cristea s-a preumblat prin redacțiile mai multor publicații („Dobrogea nouă”/ suplimentul „Litoral”, „Tineretul liber”, „România liberă”, „Evenimentul zilei”, „Cuget liber”, „Independentul”, „Telegraf”) este o dovadă a unui spirit mereu tânăr și romantic, a neliniștii sale caracteristice, aflată tot timpul în căutarea unei „scene” pe care să-și etaleze condeiul de profesionist.


[1] Referire la alegerile prezidențiale (turul doi, 11 octombrie 1992), când Ion Iliescu (FDSN) a fost ales președinte, obținând 61,43% din voturi.

[2] Colonel Constantin Buzoianu

[3] General de brigadă Năstase Buriu.

[4] Adrian Manole.

[5] Nicolae Moga (din partea PNL, în acea vreme).

[6] Dumitru Nicușor, șef al Secției S.R.I. – Constanța, apoi șeful Centrului Operativ Zonal Dobrogea, fost șef al Biroului de Securitate Port Constanța.

[7] În prezent, director/ editorialist al publicației online TIMPUL (www.timpul.info).

 

 

Comentează pe Facebook

Articolul precedentMuftiul penal Iusuf Murat, rușinea comunității musulmane din România, acuzat grav în Comisia de audit a  Congresului Mondial al Tătarilor Crimeeni
Articolul următorConstantin Cumpănă și susținătorii, amenințați că „vor plăti cu vârf și îndesat”!!!
CUMPĂNĂ C. CONSTANTIN - jurnalist • licenţiat al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice „David Ogilvy”; •1995-coautor la realizarea filmului pentru TV „Am muncit ca să te cresc“ - premiul pentru „Cel mai bun film de anchetă pe anul 1995“; •1995-coautor la realizarea filmului pentru TV „Şi Dumnezeu se odihnește“, despre catastrofa navală din 4/5 ianuarie 1995, filmt selectat pentru concursul A.P.T.R.-1996; •1996-realizator al filmului pentru TV „Oameni pe care numai Iisus îi poate săruta“, despre viaţa oamenilor bolnavi de lepră din Dispensarul din Tichileşti-Tulcea; selectat pentru concursul A.P.T.R.-1996; selectat pentru Festivalul MEDIAFEST-Costineşti-1996, nominalizat pentru Gala Laureaţilor; •1990-2008-autor a numeroase ştiri, anchete, investigaţii, reportaje, interviuri, precum şi realizator de emisiuni pentru televiziune; •2006-autorul cărţii „Tragedia navei «Independența»“; •2007-coautorul cărţii „Catastrofa navei «Unirea»“; •2008-coautorul cărţii „Naufragiul navelor «Paris» şi «You Xiu»“; •2009-autorul cărţii „Terente“ (vol. I şi II); •2011-coautorul cărţii „Amintiri despre o flotă pierdută“ (vol. I şi II); •2011-membru de onoare al Ligii Militarilor Profesioniști; •2011-membru al Ligii Navale Române; • 2017 - "Elena de la Dunăre și Mare" - Film documentar (Elena Roizen), Redactor.