După 1948, yachtul „Carolus Primus“ a ajuns navă de croazieră pentru muncitori și țărani

0
1072
Yachtul „Carolus Primus“ al Comisiei Europene a Dunării (C.E.D.) la Galați.
În anul 1903 a fost construit yachtul „Carolus Primus“ (pavilion: România, port de înregistrare: Giurgiu, armator: P.C.A. – Direcţiunea Dunărei Maritime, corp din oţel, punte din lemn, 310 to., 200 trb., moto-velier cu 2 catarge şi arboradă de tip goeletă, lungime: 45,00 m, lăţime: 7,16 m, înălţime: 4,09 m, pescaj: 3,00 m, propulsie: maşină cu aburi cu triplă expansiune, verticală, combustibil: cărbuni, consum: 350 kg/ h, puterea maşinii: 300 c.p., viteza: 11,5 Nd., 1 căldare marină, tubulară, cu flacără întoarsă şi 2 furnale, capacitate: 200 persoane, constructor: 1903, „Eisen & Holz“, Glasgow – Marea Britanie).
A fost construit la comanda Comisiei Europene a Dunării – C.E.D., ca navă de inspecţie.
Festivitate militară la Galați, în anul 1921. În dreapta se vede steagul Comisiei Europene a Dunării arborat la pupa yachtului „Carolus Primus“.
Festivitate militară la Galați, în anul 1921. În dreapta se vede steagul Comisiei Europene a Dunării, arborat la pupa yachtului „Carolus Primus“.

La 7 iulie 1953, cotidianul „România liberă“„organul Sfaturilor Populare din Republica Populară Romînă“ – s-a adresat[1] ministrului Transporturilor Navale şi Aeriene, precizând:

„Într-una din corespondenţele sale, un cititor al ziarului nostru ne-a semnalat că în portul Constanţa mai există o serie de vase cu denumiri vechi, denumiri care nu mai corespund astăzi.

El ne spunea, printre altele, că s’ar bucura dacă vasului «Neptun» i s’ar atribui o denumire care să amintească în orice clipă de un luptător comunist din partea noastră.
Scrisoarea acestuia a fost trimisă încă din luna mai 1952 pentru rezolvare, în urma căreia ne răspundeţi că cele semnalate sunt juste şi că această problemă este în studiu. Răspunsul dvs. poartă nr. 3302 din 26 mai 1952.
A trecut peste un an de zile şi redacţia noastră n’a mai primit nici un răspuns şi vasele portului Constanţa poartă aceleaşi denumiri. Şef Secţie Scrisori, Constantin Sârbu“.
Rezoluţia directorului: „Tov. Dobre + Manafu, răspuns: Vasul a suferit o schimbare de nume în 1948“.
Yachtul „Carolus Primus“ la Galați, în anul 1938.
Yachtul „Carolus Primus“ la Galați, în anul 1938.
La 10 iulie 1954 (cf. Ordinului D.G.N.C. nr. 31/ 4030) a fost repartizat (ca navă-şcoală) Direcţiei Regionale a Navigaţiei Civile Constanţa, pentru Şcoala Medie de Marină.
Yachtul „Neptun“, ex-„Carolus Primus“ pe docul plutitor al Șantierului Naval Constanța.
Yachtul „Neptun“, ex-„Carolus Primus“ pe docul plutitor al Șantierului Naval Constanța.

La 9 iunie 1956, într-o scrisoare[2] a „Navrom“ Bucureşti – Navigaţia Maritimă şi Fluvială Română către „Tov. Director General Mîrza Petre“, se preciza:

Yachtul „Carolus Primus“, în anul 1930 la Galați, când comandantul navei era Vincenzo Firenza.
Yachtul „Carolus Primus“, în anul 1930 la Galați, când comandantul navei era Vincenzo Firenza.
„Direcţia Regională Maritimă din Constanţa ne informează că organele sindicale locale, întreprinderile şi instituţiile solicită efectuarea unor excursii locale pe Mare cu salariaţii lor, aşa cum se efectuau şi anul trecut cu vasul «Neptun».
Regionala noastră din Constanţa nu poate satisface aceste cereri, deoarece Căpitănia Portului Constanţa refuză să elibereze permisul de navigaţie al acestui vas pe anul în curs.
Pentru a satisface cererile oamenilor muncii din Constanţa, ţinînd cont că şi duminică, 10 iunie a.c., vom avea la Constanţa un număr de 600 de ţărani colectivişti ce solicită să-i plimbăm cu vasul «Neptun» pe Mare, vă rugăm a dispune ca organele Căpităniei de Port Constanţa să elibereze permisul de navigaţie al acestui vas pentru anul 1956. Director, Georgescu Constantin“.
Carolus Primus (111)Yachtul a mai purtat numele „Neptun“ (1948).
La 31 decembrie 1953 avea o uzură de 50%.
A fost casat în anul 1959.
Sursă: Constantin Cumpănă, Corina Apostoleanu, 2011, „Amintiri despre o flotă pierdută”, vol. I – „Navele românești ale Dunării și Mării”, vol. II – „Voiaje neterminate”, Constanța, Editura: „Telegraf Advertising”.

[1] Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale, fond: Căpitănia Portului Constanţa, dosar: 293/ 1942/ 71, fila: 73.

[2] Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale, fond: Căpitănia Portului Constanţa, dosar: 293/ 1942/ 71, fila: 75.

 

Comentează pe Facebook

Articolul precedentRemorcherul „Cetatea”, o legendă a navigaţiei fluviale româneşti, a fost prădat și distrus
Articolul următorPasagerul „Republica“ (115 ani) – ultima navă de război cu zbaturi din lume
CUMPĂNĂ C. CONSTANTIN - jurnalist • licenţiat al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice „David Ogilvy”; •1995-coautor la realizarea filmului pentru TV „Am muncit ca să te cresc“ - premiul pentru „Cel mai bun film de anchetă pe anul 1995“; •1995-coautor la realizarea filmului pentru TV „Şi Dumnezeu se odihnește“, despre catastrofa navală din 4/5 ianuarie 1995, filmt selectat pentru concursul A.P.T.R.-1996; •1996-realizator al filmului pentru TV „Oameni pe care numai Iisus îi poate săruta“, despre viaţa oamenilor bolnavi de lepră din Dispensarul din Tichileşti-Tulcea; selectat pentru concursul A.P.T.R.-1996; selectat pentru Festivalul MEDIAFEST-Costineşti-1996, nominalizat pentru Gala Laureaţilor; •1990-2008-autor a numeroase ştiri, anchete, investigaţii, reportaje, interviuri, precum şi realizator de emisiuni pentru televiziune; •2006-autorul cărţii „Tragedia navei «Independența»“; •2007-coautorul cărţii „Catastrofa navei «Unirea»“; •2008-coautorul cărţii „Naufragiul navelor «Paris» şi «You Xiu»“; •2009-autorul cărţii „Terente“ (vol. I şi II); •2011-coautorul cărţii „Amintiri despre o flotă pierdută“ (vol. I şi II); •2011-membru de onoare al Ligii Militarilor Profesioniști; •2011-membru al Ligii Navale Române; • 2017 - "Elena de la Dunăre și Mare" - Film documentar (Elena Roizen), Redactor.