Pasagerul „Republica“ (115 ani) – ultima navă de război cu zbaturi din lume

0
1253
Nava fluvială de pasageri „Republica“ are 115 ani și este considerată ultima navă de război cu zbaturi din lume, fiind clasată în categoria „Tezaur“ a patrimoniului istoric naval.

În anul 1903[1] a fost construită nava (cu zbaturi) de pasageri „Republica[2], ex-„Csobanc“[3] (pavilion: România, 540 trb., lungime: 55,07 m, lăţime cu zbaturi: 14,54 m, lăţime fără zbaturi: 7,00 m, înălţime: 17,00 m cu catarg, pescaj: 1,40 m, echipaj: 8 membri, propulsie: maşina principală cu aburi cu dublă expansiune, puterea maşinii: 550 c.p., viteza: 15 km/ h aval şi 10 km/ h amonte, instalaţie de guvernare: manual/ mecanică, capacitate de încărcare: 67 to., pasageri: 56 persoane, capacitate de cazare prova: 2 cabine cu 3 locuri, 2 cabine cu 4 locuri, 2 cabine cu 2 locuri, capacitate de cazare pe punte: 2 garsoniere cu 1 loc, cabine echipaj: 5 cabine cu 2 locuri în pupa, 16 locuri pentru militari în termen, 4 locuri la careu, constructor: 1903?, Ganz & Co. Danubius Machine, Vagon & Co. Ltd., Budapesta/ Újpest, Ungaria).

Iniţial, nava a fost construită pentru Societatea de Navigaţie Comercială M.F.T.R. şi a purtat numele „Csobanc“.

Pasagerul„Republica“ în voiaj pe Dunăre, când purta numele „Locotenent-comandor Vasile Păun”.
Pasagerul „Republica“, în voiaj pe Dunăre, când purta numele „Locotenent-comandor Vasile Păun”.

După intrarea României în Primul Război Mondial (august 1916), nava a fost adaptată[4] (luna septembrie 1916) cerinţelor şi condiţiilor de război, fiind armată cu tunuri, mitraliere şi 30 mine.

În timpul Primului Război Mondial a funcţionat ca navă de patrulare.

De asemenea, a participat la ranfluarea unor nave scufundate în Dunăre (zona Orşova), fiind citată prin Ordin de Zi (1917).

Nava de pasageri „Republica“ (vedere din prova).
Nava de pasageri „Republica“ (vedere din prova).

În iulie 1917, nava a fost dezarmată şi returnată navigaţiei civile ca navă de pasageri.

În anul 1918 a fost sechestrată, fiind considerată captură de război, primind numele „Munka“, în perioada de scurtă existenţă a Republicii Sfaturilor din Ungaria.

Nava de pasageri „Republica“ (vedere din pupa).
Nava de pasageri „Republica“ (vedere din pupa).

După sfârşitul Primului Război Mondial, Statul Român a primit nava de la Austro-Ungaria, în contul despăgubirilor de război, purtând succesiv mai multe nume: „Arad“ (1921-1930), „Căpitan-comandor Vasile Păun“ (1930-1944), „Republica“ (1944-1991).

Nava de pasageri „Republica“ cuprinsă de sloiuri de gheață.
Nava de pasageri „Republica“ cuprinsă de sloiuri.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a funcţionat ca navă de Comandament a Marinei Militare Române şi a participat la luptele de pe Dunăre.

După sfârşitul războiului, toată Flota de Război şi o parte dintre remorchere au fost confiscate de sovietici.

Nava a avut aceeaşi soartă, fiind rechiziţionată în anul 1946 şi retrocedată în 1951.

02 august 2014, împreună cu Gheorghe Avădanei - custodele navei REPUBLICA, în compartimenul mașini.
02 august 2014, împreună cu Gheorghe Avădanei – custodele navei REPUBLICA, în compartimenul mașini al pasagerului.

În anul 1960, la sfatul sovieticilor, au fost distruse (tăiate la fier vechi) toate navele de atac, monitoare, distrugătoare, submarine, dar nava românească, având doar două mitraliere şi un tun, a scăpat din vederea sovieticilor.

„Verificând” instalația de ancorare a navei.
02 august 2014, „inspectând” instalația de ancorare a navei.

După anul 1989, în mod bizar, după aplicarea unor măsuri de revenire la vechile denumiri ale navelor militare, nava a fost rebotezată „Locotenent-comandor Vasile Păun“, personaj care, ciudat!, nu figurează în evidenţele eroilor marinari!

IMG_0484În anul 2003, nava a fost cedată Consiliului local Tulcea şi a revenit la numele „Republica“Nava de pasageri „Republica“

Deşi intenţia iniţială a fost de transformare în navă-muzeu[5] şi de plimbări de agrement pe Dunăre, noul proprietar a transformat nava în unitate de alimentaţie publică şi a amplasat-o într-un loc în care siguranţa acesteia este periclitată de sloiurile curgătoare.

În anul 2008, pasagerul „Republica“ a fost andocat în Şantierul Naval „Aker“ din Tulcea[6], fiind supus unui proces de reabilitare şi unor lucrări de întreţinere a operei vii.

02.08.2014 - o zi fantastică, emoționantă, ocazionată de întâlnirea cu Gh. Avădanei și, mai ales, cu glorioasa navă REPUBLICA, despre care am scris pe larg în ultima mea carte „Amintiri despre o flotă pierdută” (apărută în anul 2011). Am pășit cu emoție pe puntea navei, am vizitat compartimentul mașini și am privit în largul Dunării, ținând mâinile pe timona din comanda navei. Ghid mi-a fost chiar iubitorul de Ape, Nave și Marinari, Gh. Avădanei, un OM pentru care VIAȚA înseamnă MARINĂRIE, iar MARINĂRIA este VIAȚA sa. Am făcut schimb de cărțile noastre, dar și de emoțiile acestei întâlniri. Lui Gh. Avădanei și navei REPUBLICA le doresc VIAȚĂ LUNGĂ. Constantin Cumpănă, 02.08.2014, TULCEA.
02.08.2014 – o zi fantastică, emoționantă, ocazionată de întâlnirea cu Gh. Avădanei și, mai ales, cu glorioasa navă REPUBLICA, despre care am scris pe larg în ultima mea carte „Amintiri despre o flotă pierdută” (apărută în anul 2011).
Am pășit cu emoție pe puntea navei, am vizitat compartimentul mașini și am privit în largul Dunării, ținând mâinile pe timona din comanda navei.
Ghid mi-a fost chiar iubitorul de Ape, Nave și Marinari, Gh. Avădanei, un OM pentru care VIAȚA înseamnă MARINĂRIE, iar MARINĂRIA este VIAȚA sa.
Am făcut schimb de cărțile noastre, dar și de emoțiile acestei întâlniri.
Lui Gh. Avădanei și navei REPUBLICA le doresc VIAȚĂ LUNGĂ. Constantin Cumpănă, 02.08.2014, TULCEA.

De asemenea, mecanismele originale, mai ales sistemul de propulsie (maşina principală cu aburi, cu dublă expansiune) au fost păstrate şi conservate. Căldările au fost modernizate, fiind înlocuite arzătoarele de cărbune cu arzătoare de păcură sau motorină.

Gheorghe Avădanei și cartea sa, dedicată glorioasei nave REPUBLICA.
Gheorghe Avădanei și cartea sa, dedicată glorioasei nave REPUBLICA.

Având în vedere că sistemul de propulsie (original în proporţie de 100%), sistemul mecanic de acţionare a zbaturilor, vinciul de ancoră, precum şi corpul navei (construit dintr-un oţel de calitate deosebită) sunt originale, pasagerul „Republica“ se constituie într-un valoros obiect cultural de importanţă tehnică deosebită, un bun aparţinând patrimoniului istoric naval.

În mai 2008 a fost clasat în patrimoniul cultural naţional la categoria „Tezaur“.

Este considerată ultima navă de război cu zbaturi din lume.

Lt. c-dor V. PAUNSursă: Constantin Cumpănă, Corina Apostoleanu, 2011, „Amintiri despre o flotă pierdută”, vol. I – „Navele românești ale Dunării și Mării”, vol. II – „Voiaje neterminate”, Constanța, Editura: „Telegraf Advertising”.


[1] Nu există documente care să ateste anul exact al fabricaţiei (1883, 1903 sau 1916 cf. http://www.hajoregiszter.hu/index.php?ship=205).

[2] Nume primit în anul 1944.

[3] Nume primit în anul 1916.

[4] Transformarea s-a efectuat în Şantierul Naval din Altofen, aparţinând societăţii austriece D.D.S.G.

[5] De-a lungul vremii, la bordul navei au urcat personalităţi istorice de prim rang, cum au fost: generalul von Mackesen (comandantul Frontului Austro-Ungar din timpul Primului Război Mondial), amiralul Wulf (comandantul Flotei de Dunăre – „Donau Flottille“), Gheorghe Gheorghiu Dej (Prim Secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român), generalul Emil Bodnăraş (ministrul Forţelor Armate ale Republicii Populare România), mareşalul sovietic Ivan Stepanovici Koniev (comandantul Forţelor Armate ale Tratatului de la Varşovia), Nikita Sergheevici Hruşciov (Prim Secretar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, succesorul lui I.V. Stalin), Iosip Broz Tito (liderul celei de-a doua federaţii Iugoslavia), amiralul sovietic Gorşkov (fondatorul Flotei de Război moderne a U.R.S.S. şi comandantul Flotei Sovietice).

[6] Vezi Anexa 13 – Nave construite în Şantierul Naval Tulcea/ S.C. Şantierul Naval Tulcea S.A./ S.C. „Aker“ S.A. Tulcea/ STX RO Offshore Tulcea (în perioada 1952 – 2010).

 

Comentează pe Facebook

Articolul precedentDupă 1948, yachtul „Carolus Primus“ a ajuns navă de croazieră pentru muncitori și țărani
Articolul următorNava de pasageri „România“ – una dintre primele nave din lume purtătoare de hidroavioane
CUMPĂNĂ C. CONSTANTIN - jurnalist • licenţiat al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice „David Ogilvy”; •1995-coautor la realizarea filmului pentru TV „Am muncit ca să te cresc“ - premiul pentru „Cel mai bun film de anchetă pe anul 1995“; •1995-coautor la realizarea filmului pentru TV „Şi Dumnezeu se odihnește“, despre catastrofa navală din 4/5 ianuarie 1995, filmt selectat pentru concursul A.P.T.R.-1996; •1996-realizator al filmului pentru TV „Oameni pe care numai Iisus îi poate săruta“, despre viaţa oamenilor bolnavi de lepră din Dispensarul din Tichileşti-Tulcea; selectat pentru concursul A.P.T.R.-1996; selectat pentru Festivalul MEDIAFEST-Costineşti-1996, nominalizat pentru Gala Laureaţilor; •1990-2008-autor a numeroase ştiri, anchete, investigaţii, reportaje, interviuri, precum şi realizator de emisiuni pentru televiziune; •2006-autorul cărţii „Tragedia navei «Independența»“; •2007-coautorul cărţii „Catastrofa navei «Unirea»“; •2008-coautorul cărţii „Naufragiul navelor «Paris» şi «You Xiu»“; •2009-autorul cărţii „Terente“ (vol. I şi II); •2011-coautorul cărţii „Amintiri despre o flotă pierdută“ (vol. I şi II); •2011-membru de onoare al Ligii Militarilor Profesioniști; •2011-membru al Ligii Navale Române; • 2017 - "Elena de la Dunăre și Mare" - Film documentar (Elena Roizen), Redactor.