Pacienții rămân în patru sedii la Iași, deși constructorul noului spital a fost ales în februarie 2025

Investiția este estimată la 100 de milioane de euro, potrivit Libertatea.ro. Procedura începută în septembrie 2023 a ajuns la atribuirea din februarie 2025, dar în octombrie 2026 încă nu este încheiată. Alegerea constructorului nu a fost suficientă pentru semnarea contractului.

Proiectul prevede un complex în zona Bucium, la marginea municipiului: trei clădiri legate prin coridoare. Acolo ar fi aduse împreună secțiile existente și ar funcționa structuri medicale suplimentare.

Contractul depinde de finanțare, iar cererea este încă evaluată

Consiliul Județean (CJ) Iași a introdus de la lansarea licitației o clauză suspensivă. Pe înțelesul constructorilor, semnătura urma să vină numai după obținerea finanțării. Participanții au cunoscut această condiție de la început: atribuirea nu ținea loc de bani.

Marius Dangă, vicepreședintele CJ Iași, a explicat că instituția urmărea inițial finanțarea prin Programul Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești (PNIIUS). Potrivit acestuia, cererea se află în etapa de evaluare în sistemul MySMIS2021.

Programul este administrat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Prin el au fost aprobate finanțări pentru investiții care nu au fost realizate prin PNRR. Ministerul nu a oferit însă un termen pentru finalizarea evaluării tuturor proiectelor din PNIIUS.

În paralel, autoritatea județeană caută o altă posibilitate: includerea spitalului într-un program al aceluiași minister, asistat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), pentru parteneriate public-private, adică investiții realizate prin asocierea sectorului public cu cel privat.

Programul presupune o analiză la nivel național a proiectelor spitalicești strategice care s-ar putea realiza astfel. CJ Iași spune că ar urma să fie examinate până la zece investiții. Este o selecție pentru evaluare, nu o finanțare obținută.

Despre păstrarea proiectului pregătit pentru eventualele finanțări, Marius Dangă a declarat: „Datoria noastră este să încercăm să ținem matur proiectul astfel încât atunci când apare oricare dintre variante să putem să-l punem pe masă”. Contractul depinde în continuare de obținerea banilor.

Dangă spune că experții BERD sunt așteptați la Iași în toamna anului 2026 pentru evaluarea proiectului.

Spitalul regional aflat în construcție nu înlocuiește celelalte două proiecte

Un alt proiect ieșean aflat în așteptarea finanțării este Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară, cunoscut ca Institutul Inimii. Investiția, estimată la 1,8 miliarde de lei, figurează și ea printre proiectele propuse pentru analiza unui parteneriat public-privat.

Propunerea de finanțare prin PNRR a fost respinsă în mandatul lui Alexandru Rafila la Ministerul Sănătății. Rafila este acum deputat social-democrat de Iași.

Liberalii au acuzat atunci o selecție politică și lipsa unei evaluări obiective. Social-democrații au invocat, în replică, costurile pe care le considerau excesive pentru construirea institutului.

Actualul Institut de Boli Cardiovasculare are o problemă de spațiu: funcționează la etajele unui imobil vechi și, parțial, la parter. Terenul disponibil nu permite extinderi. Unitatea primește pacienți din întreaga Moldovă; numărul lor crește, iar listele de așteptare se lungesc.

La Iași se construiește Spitalul Regional de Urgență, cu o valoare totală de peste 3,2 miliarde de lei. Grupul turc CCN execută lucrările începute în prima parte a anului 2026. Estimarea actuală plasează deschiderea după 2030. Acest spital nu va prelua însă activitățile de la Boli Respiratorii și Institutul Inimii.

Două firme își țin ofertele valabile și garanțiile blocate

Pentru complexul de boli respiratorii, licitația CJ Iași a atras aproximativ 80 de firme, grupate în șase asocieri. Liderii acestora au fost:

• Construcții Erbașu, din București;
• Bog’Art, din București;
• Strabag, din București;
• Ness Proiect Europe, din Prahova;
• Daroconstruct, din Iași;
• SSAB-AG, din Bacău.

Unele dintre companiile participante au afaceri de ordinul miliardelor de lei. Procedura a inclus contestații și o acțiune în instanță, iar câștigătoare a fost desemnată Construcții Erbașu, pentru oferta de 420 de milioane de lei, fără taxa pe valoarea adăugată.

Daroconstruct, clasată a doua, a contestat rezultatul fără să obțină schimbarea lui. Între timp, compania ieșeană a intrat într-un proces de preluare de către Strabag, care participase la aceeași procedură.

Atât Erbașu, cât și Daroconstruct și-au prelungit valabilitatea ofertelor. Dacă prima s-ar retrage, CJ Iași ar putea întocmi un alt raport de atribuire și ar putea desemna Daroconstruct câștigătoare. Astfel ar fi evitate reluarea licitației și întârzierile unei noi proceduri.

Menținerea ofertelor are însă un preț deja plătit prin indisponibilizarea banilor: fiecare dintre cele două firme a constituit o garanție de participare de aproape un milion de euro. Banii rămân blocați până la semnarea contractului.