Datoria UE ar putea ajunge la 1.000 de miliarde de euro. Statele riscă să plătească mai mult

„nu sunt direct comparabile din cauza mandatelor lor distincte”, a transmis Comisia Europeană.

Comisia propune 24 de miliarde de euro pe an în bugetul multianual 2028-2034 pentru rambursarea datoriei contractate pentru granturile NGEU, adică finanțările nerambursabile, potrivit Euronews. Din cele 168 de miliarde de euro prevăzute pentru cei șapte ani, aproximativ 93 de miliarde ar urma să acopere dobânzile, care se plătesc primele. Datoria trebuie rambursată până în 2058.

Curtea de Conturi Europeană avertizează că estimările actuale ale costurilor împrumuturilor NGEU pentru cadrul financiar multianual în curs sunt duble față de estimările inițiale.

La capitolul rambursare, auditorii consemnează: „Comisia nu a publicat o strategie generală de rambursare a NGEU până în 2058”. Calendarul datoriei merge până acolo; strategia generală, încă nu.

Bugetele naționale pot primi o factură suplimentară

Obligațiile garantate de bugetul european ar putea ajunge la 664 de miliarde de euro până în 2027. Sunt în principal împrumuturi, inclusiv cele acordate Ucrainei. Dacă debitorii nu rambursează, Comisia poate cere bani suplimentari statelor membre. Tony Murphy avertizează, în scris, că noile împrumuturi planificate ar putea obliga statele să își mărească contribuțiile pentru plata datoriei.

Presiunea există deja. Costul împrumuturilor pe zece ani ale Franței a atins, în săptămâna precedentă raportului, cel mai ridicat nivel din 2002. Miercuri, Kristalina Georgieva, șefa FMI, a cerut economiilor avansate cu datorii mari planuri credibile de reducere a deficitelor.

Viitorul buget riscă să preia slăbiciunile plăților RRF

O mare parte din banii bugetului multianual 2028-2034 ar urma să treacă prin planuri naționale și regionale inspirate de Mecanismul de redresare și reziliență (RRF), componenta centrală a NGEU.

Mecanismul eliberează bani când guvernele îndeplinesc jaloane și ținte convenite, adică etape și rezultate asumate, în loc să ramburseze costuri. Auditorii le cer negociatorilor viitorului buget să evite slăbiciunile acestui sistem.

Comisia susține, în răspunsul său, că aceste cheltuieli: „prezintă un nivel scăzut de risc”. Instituția spune că verifică jaloanele înainte de plată și că, dacă nu sunt îndeplinite, „nu plătește integral sau parțial contribuția financiară”. Verificările invocate stau lângă următoarele constatări ale auditorilor:

• Nouă dintre cele 37 de plăți din granturile RRF făcute în 2025 au încălcat regulile și condițiile stabilite, inclusiv cerințe privind jaloanele și țintele, achizițiile publice și ajutoarele de stat. „Comisia a făcut totuși plățile corespunzătoare”, consemnează Curtea.
• Dintre 32 de modificări examinate, prin care unor guverne li s-a permis reducerea angajamentelor, 29 nu aveau suficiente dovezi justificative.
• Dintre 20 de jaloane și ținte analizate, 13 au fost modificate după solicitarea plății. Cererea banilor venise înaintea schimbării angajamentului.

„Acest lucru creează riscul ca țările să primească bani europeni pentru rezultate mai mici decât cele promise inițial”, avertizează auditorii în raport.

La intrarea mecanismului în ultimul său an, peste 122 de miliarde de euro rămâneau neplătite, mai mult de o treime din granturi.

Cheltuielile primesc verdict nefavorabil pentru al șaptelea an

Pentru cheltuielile bugetului UE din 2025, fără fondul de redresare, Curtea estimează o rată a erorilor de 3,8%, față de 3,6% în 2024. Pragul peste care auditorii consideră erorile semnificative este de 2%.

Indicatorul măsoară încălcarea regulilor europene sau naționale de finanțare, nu frauda. Separat, auditorii au sesizat autoritățile UE cu privire la 17 cazuri de suspiciune de fraudă.

Conturile Uniunii au primit din nou o opinie favorabilă. Cheltuielile bugetare au primit însă o opinie contrară pentru al șaptelea an consecutiv, ceea ce înseamnă că erorile sunt semnificative și răspândite. Conturile trec examenul. Felul în care se cheltuiește, din nou, nu.

Cele mai ridicate rate ale erorilor au fost în fondurile de coeziune, destinate locurilor de muncă, creșterii și dezvoltării regionale: de la 5,7% la 6,6%. În agricultură și mediu, rata a urcat de la 2,6% la 3,9%.

Comisia, care supraveghează bugetul UE, estimează pentru coeziune o rată de 2,3%. Auditorii consideră că evaluarea instituției este probabil subestimată. Comisia spune că estimările sale și ale auditorilor nu sunt direct comparabile, deoarece au mandate distincte.

În apărarea controalelor sale, Comisia a spus joi că rata generală a erorilor este comparabilă cu cea din anul precedent și semnificativ mai mică decât în 2023 și 2022, când auditorii o estimaseră la 5,6%, respectiv 4,2%.

Instituția invocă măsuri preventive și corective de 9 miliarde de euro în 2025. Pentru programele bazate pe rambursarea costurilor, estimează o rată finală a erorilor sub 2%, după corecții.

Statele negociază reduceri, Comisia cere venituri noi

Cele șase state, contributoare nete la bugetul UE, și-au reînnoit cererea luna precedentă, invocând eforturile de consolidare fiscală. Alte 17 guverne, inclusiv cele ale Spaniei și Italiei, vor un buget mai ambițios, pentru a proteja finanțarea agriculturii și a regiunilor.

Marți, în Parlamentul European, Ursula von der Leyen s-a opus reducerilor mari ale bugetului, avertizând că acestea ar afecta prioritățile convenite. Ea a cerut și eforturi pentru găsirea unor noi surse de venit ale UE.

Majoritatea guvernelor vor un acord în 2026, înaintea alegerilor din 2027, inclusiv primul tur al prezidențialelor franceze, programat pe 18 aprilie. Diplomații europeni consideră acest calendar electoral un teren politic minat. Liderii vor discuta finanțarea bugetului la summitul de la Bruxelles din 15-16 octombrie 2026.

Fără venituri noi, avertizează auditorii, bugetul european ar putea rămâne semnificativ sub necesar. Statele membre ar trebui să contribuie mai mult sau să reducă ambițiile bugetare.

Curtea de Conturi Europeană a mai transmis: „Costurile estimate ale împrumuturilor NGEU pentru cadrul financiar multianual actual rămân duble față de estimările inițiale”.