ÎCCJ ajunge la termenul din 8 octombrie după șase amânări pentru restanțele de 4,8-5 miliarde de lei ale judecătorilor

În litigiu sunt aproximativ 4,8-5 miliarde de lei, drepturi salariale restante provenite din majorări retroactive stabilite prin hotărâri judecătorești, potrivit Mediafax. Pentru anul 2026, premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat o estimare de aproximativ 4,8 miliarde de lei.

Cel mai recent, la 17 septembrie, instanța a mutat pronunțarea la termenul de acum. Calendarul s-a mișcat; obligația contestată de Guvern privește găsirea banilor.

Guvernul contestă alocarea fondurilor pe care instanța i-a cerut să le asigure

La 5 mai, instanța de apel a admis cererea ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare achitării restanțelor, inclusiv prin rectificare bugetară, adică modificarea bugetului.

Hotărârea a legat obligația de un termen și de sancțiuni pentru întârziere:

• Obligațiile trebuie îndeplinite în 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.
• Penalitățile sunt de 1% pentru fiecare zi de întârziere.
• Amenda este de 20% din salariul minim brut pe țară pentru fiecare zi de întârziere.

Guvernul și Ministerul Finanțelor au atacat decizia. Executivul susține că o instanță nu îl poate obliga să aloce fonduri suplimentare prin rectificare bugetară. Tocmai această obligație a stabilit-o Curtea de Apel.

În cursul procesului, Guvernul a cerut sesizarea CCR și a instanței europene de justiție. Separat, în iulie, Bolojan a anunțat demersul privind un presupus conflict juridic de natură constituțională, sesizarea fiind depusă la 2 iulie.

Argumentul Executivului a fost că ÎCCJ a depășit atribuțiile puterilor executivă și legislativă privind elaborarea și execuția bugetului de stat. Miercuri, 7 octombrie, CCR a respins sesizarea ca inadmisibilă, cu o zi înaintea termenului de pronunțare asupra apelului.

ÎCCJ a salutat decizia CCR. În lectura instanței supreme, conflictul constituțional invocat de Guvern nu există. Disputa salarială trebuie rezolvată în procesul aflat pe rolul său, mai arată ÎCCJ. Salutul pentru decizia CCR lasă plata tot la judecata ÎCCJ.

Majorările au efect retroactiv, plățile au fost amânate

În 2023, ÎCCJ și Parchetul General au decis majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, în urma unor hotărâri judecătorești. Creșterea privea și trecutul: producea efecte din 2018.

O parte dintre plăți a fost ulterior amânată din cauza constrângerilor bugetare și a deciziilor Guvernului privind alocarea fondurilor.

În cererea semnată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, instanța supremă susține că neplata încalcă dreptul de proprietate al judecătorilor care au hotărâri executorii neachitate de peste zece ani. ÎCCJ invocă și încălcarea separației puterilor, precum și subminarea autorității hotărârilor judecătorești.

Dacă apelul Guvernului este admis, situația plăților și efectele hotărârii Curții de Apel vor fi reevaluate potrivit soluției ÎCCJ. Dacă hotărârea este menținută, obligația Guvernului și a Ministerului Finanțelor de a asigura fondurile devine definitivă, cu termenul și sancțiunile stabilite de instanță.