Auditorii reclamă peste un miliard de lei trecuți eronat la bani europeni. Plenul respinge sesizarea penală

Informațiile au fost relatate de G4Media. Plenul Curții de Conturi, instituție condusă de președinta Mirela Călugăreanu, a respins în 11 august propunerea de sesizare a procurorilor, potrivit deciziei consultate de G4Media. Controlul a produs o solicitare penală. Conducerea instituției i-a spus nu.

Propunerea venise de la Departamentul I, după auditul financiar la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Verificările priveau evidențele din 2023 și 2024 și primele de carieră didactică și profesională acordate personalului din învățământ.

În primul dintre acești ani, ministrul a fost Marcel Boloș (PNL). În al doilea, Adrian Câciu (PSD). Evidențele contestate de auditori acoperă mandatele amândurora.

Ministerul trecea cheltuiala la Europa, auditorii o găseau la buget

Pentru 2024, auditorii au reclamat raportarea a 675 milioane de lei ca plăți către profesori din fonduri europene. Conducerea ministerului: „cunoștea faptul că aceste sume nu vor fi finanțate din fonduri externe nerambursabile și vor fi suportate din bugetul de stat”, au consemnat auditorii Curții de Conturi în documentul de audit la MIPE.

Rapoartele arată însă că sprijinul nu avea nici decizie de finanțare din fonduri externe nerambursabile, nici angajament legal din partea Bruxelles-ului. Comisia apărea ca plătitor în evidențe, fără să-și fi asumat plata.

Auditorii au susținut că lipsea și un act normativ intern care să prevadă expres finanțarea europeană. Ei au acuzat ministerul că a creat un mecanism, inclusiv prin acte normative, pentru cheltuieli naționale raportate ca recuperabile din bugetul european, deși știa că recuperarea nu era reală.

Echipa de audit a pus în sarcina acestui mecanism și majorarea deficitului bugetar. Tot ea a susținut că informațiile financiare urmăreau inducerea în eroare a Parlamentului, Guvernului, Ministerului de Finanțe și Comisiei Europene.

Avizul juridic a fost negativ, auditorii au insistat

În raport, auditorii au invocat: „suspiciuni rezonabile despre fapte săvârșite cu încălcarea legii penale ca urmare a faptului că MIPE a întocmit documente oficiale, situații financiare, cu date nereale, și a utilizat aceste documente prin raportare către Ministerul Finanțelor în scopul influențării deciziilor administrative și financiare și pentru a duce în eroare utilizatorii vizați ai acestora”.

Suspiciunile echipei de control vizau patru infracțiuni:

• fals intelectual;
• uz de fals;
• fraudă cu fonduri europene;
• abuz în serviciu.

Acestea sunt acuzațiile auditorilor, nu constatări ale unei instanțe. Direcția Generală Juridică din Curtea de Conturi a dat aviz nefavorabil cererii lor de sesizare penală. Lista de suspiciuni a primit un aviz împotriva trimiterii la procurori.

Auditorii au revenit în circuitul intern cu o nouă solicitare, în care au precizat că „fapta care prezintă indicii de infracțiune este denaturarea intenționată a realității unei operațiuni economice și raportarea frauduloasă a acesteia în situațiile financiare, cu scopul de a crea o imagine diferită de cea reală”.

Departamentul I a reclamat ca faptă penală și păstrarea în bugetul ministerului a unor creanțe curente de 5,6 miliarde de lei, adică sume înscrise ca bani de încasat. Potrivit auditorilor, ministerul nu putea proba existența lor.