Casa de Pensii MAI cerea banii unui fost polițist înapoi. Acum are de plătit 3.500 de lei

Instituția a contestat pensionarea invocând o notă întocmită în 2025 de Corpul de Control al MAI, potrivit Newsweek România. Pensia fusese acordată cu ani înainte; verificarea ulterioară a venit cu pretenția restituirii integrale.

Casa de Pensii a invocat Codul civil, dar pensiile aveau procedura lor

Argumentul instituției privea stagiul de cotizare dobândit printr-un contract de asigurare socială în baza Ordonanței de urgență a Guvernului (OUG) 163/2020. Casa de Pensii a susținut că această perioadă nu putea fi luată în calcul pentru stabilirea dreptului la pensie anticipată parțială.

Pentru desființarea deciziei, instituția a cerut constatarea nulității absolute, adică anularea ei, invocând dispozițiile Codului civil. Tribunalul București i-a respins acțiunea, iar soluția a fost menținută în apel.

Instanțele au reținut că o decizie de pensie militară nu poate fi desființată prin mecanismele dreptului comun în condițiile în care Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat stabilește proceduri specifice. Instituția care gestionează pensiile trebuia să respecte tocmai procedura pensiilor.

Rezerviștii reclamă vechime nerecunoscută și procese reluate

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a semnalat și alte reclamații ale rezerviștilor: perioade de vechime ignorate, pensii revizuite sau sistate și beneficiari care ajung din nou în instanță.

Un fost cadru al MAI, rezervist citat de Newsweek România, descrie disputa privind actele depuse după pensionare: „Casa de pensii a MAI a refuzat să-mi constituie ca vechime o perioadă de 1 an și trei luni, perioadă anterioară trecerii în rezervă. Motivau că trebuia să depun acea perioadă la data trecerii în rezervă”.

Despre momentul obținerii documentelor și începutul procesului, acesta explică: „Eu am intrat în posesia acelei perioade la câteva luni după ce am trecut în rezervă. Le-am intentat proces, am câștigat la tribunal, ei au făcut recurs”.

La Curtea de Apel, judecătorii au sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție. Rezervistul își prezintă astfel experiența, inclusiv propria apreciere asupra motivelor judecătorilor: „La Curtea de Apel judecătorilor le-a fost teamă să-mi dea dreptate și au trimis dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție. După un an, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție mi-au dat dreptate”.

Tot potrivit lui, instanța supremă ar fi apreciat că judecătorii Curții de Apel nu erau împiedicați să se pronunțe asupra problemei. El spune că s-a reprezentat singur, fără avocat, în toate etapele procesului.

După încheierea litigiului, rezervistul formulează și o critică la adresa instituției: „Într-adevăr, țin să dau dreptate celor care nu au o părere bună despre incompetența juriștilor și conducerii Casei de Pensii”.

Un alt rezervist citat de Newsweek România susține că aproximativ 700 de persoane s-ar afla în situații similare, cu litigii sau probleme legate de revizuirea pensiilor, fiind afectate și familiile lor.

Acesta afirmă că se fac lunar donații modice pentru sprijinirea celor care ajung iar la judecată. Potrivit lui, după obținerea unor hotărâri definitive, unii rezerviști ar fi primit:

• Decizii de revizuire a pensiei.
• Decizii de sistare a plății pensiei.
• Decizii de debit, prin care li se cer bani înapoi.

Același rezervist susține că aceste măsuri ar fi intervenit după 3, 4 sau 5 ani în care beneficiarii încasaseră pensii pe care el le consideră legale.

Un pensionar citat de Newsweek România reclamă o altă diferență, de data aceasta la calculul perioadei lucrate: „Și mie mi-au greșit decizia. Din 4 ani, 2 luni și 8 zile de grupa 2 mi-au dat doar 3 ani, 4 luni și 21 zile. Acum mă judec cu ei”, afirmă acesta.

Majorarea pensiilor a trecut de Parlament și s-a oprit la Curtea Constituțională

În disputa politică despre pensionare, fostul premier Ilie Bolojan a susținut că personalul din apărare și ordine publică ar trebui să rămână mai mult în activitate. În declarația din 24 aprilie, el ar fi argumentat că menținerea posibilității de pensionare atât de devreme nu mai este sustenabilă.

Despre schimbarea vârstei, Bolojan a afirmat: „Va crește vârsta de pensionare a militarilor, a polițiștilor, nu există altă posibilitate”.

În paralel, proiectul de majorare a pensiilor militare, adoptat de Parlament, a fost contestat de Avocatul Poporului la Curtea Constituțională a României (CCR). Curtea l-a declarat neconstituțional. Majorarea trecuse de vot, dar nu și de controlul constituțional.

Motivarea, publicată în iulie 2025, a indicat printre probleme impactul bugetar și sursa de finanțare. Forma adoptată de cele două Camere era diferită de cea a inițiatorului, pe care Guvernul își construise punctul de vedere.

Diferența privea chiar beneficiarii actualizării: în forma adoptată, aceasta nu mai viza toate pensiile militare, ci numai pensiile aflate în plată la intrarea în vigoare a legii analizate. Votul și evaluarea bugetară nu mai priveau aceeași variantă.

Pensionarii militari susțin că așteaptă de luni de zile o soluție legislativă pentru actualizarea drepturilor care să respecte prevederile constituționale.