Șase amânări pentru restanțele magistraților. Guvernul contestă finanțarea integrală

Suma de achitat este estimată de premierul interimar Ilie Bolojan la 4,8 miliarde de lei, potrivit News.ro. În discuție sunt drepturi salariale scadente în 2026, pentru care Executivul contestă obligația de finanțare integrală.

Cu o zi înainte, miercuri, 7 octombrie, Curtea Constituțională a României (CCR) a respins ca inadmisibilă sesizarea lui Bolojan privind un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ. Demersul constituțional s-a oprit la inadmisibilitate.

Guvernul demis a primit și obligația de a găsi banii

La 5 mai 2026, chiar în ziua demiterii Guvernului condus de Bolojan, Curtea de Apel București a admis cererea ÎCCJ. Executivul pierdea guvernarea și primea obligația de a finanța integral restanțele.

Hotărârea cerea Guvernului și Ministerului Finanțelor să asigure sumele necesare, „inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul”, după cum a stabilit Curtea de Apel București în sentința din acea zi. Decizia a fost pronunțată la primul termen și atacată cu recurs de cele două instituții.

Instanța a legat executarea de sancțiuni și de un termen precis:

• Obligația de alocare a fondurilor a fost stabilită: „sub sancțiunea unei penalități în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere”, conform aceleiași hotărâri.
• Guvernului și Ministerului Finanțelor le-a fost aplicată și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, până la îndeplinirea obligațiilor.
• Termenul de executare este de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Amenda se face venit la bugetul de stat. Pentru întârzierea finanțării, instituțiile obligate să asigure banii sunt amendate în beneficiul aceluiași buget.

Acțiunea în contencios administrativ și fiscal fusese înregistrată la 30 martie 2026. ÎCCJ ceruse ca Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare plății integrale a drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite. Curtea de Apel a admis și cererea accesorie a Sindicatului Național al Grefei Judiciare Dicasterial, formulată în sprijinul acțiunii.

Tot atunci, instanța a respins mai multe solicitări ale pârâților:

• Excepțiile invocate de Guvern și Ministerul Finanțelor au fost respinse ca neîntemeiate.
• Cererea de sesizare a Curții Constituționale a fost respinsă ca inadmisibilă.
• Cererea Ministerului Finanțelor de recuzare a judecătoarei Bușu Ramona a fost respinsă ca neîntemeiată.

Reducerea cheltuielilor a ajuns în instanță

Demersul ÎCCJ a urmat anunțului făcut de Bolojan la 19 martie. Acesta spunea că fusese găsită o formulă pentru ca propunerea PSD privind pachetul social să primească susținerea coaliției.

„Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ținea de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți”, declara Ilie Bolojan la 19 martie. Drepturile vizate de reducere fuseseră deja obținute prin sentințe.

La 2 iulie, Bolojan a anunțat sesizarea CCR. El a susținut că puterea judecătorească: „nu are legitimitatea și nici competența tehnică” pentru a decide distribuirea banilor din bugetul general consolidat.

„De ce am decis să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente. Iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional”, a explicat el la finalul ședinței de Guvern din acea zi.

Magistrații instanței supreme au răspuns atunci că era fără precedent ca o parte din proces să califice conduita instanței drept neconstituțională și să o acuze de depășirea competențelor înainte de soluționarea litigiului.

Sesizarea constituțională nu i-a deschis Guvernului încă o cale de atac

În soluția din 7 octombrie, Curtea Constituțională a explicat că „atribuția prevăzută de art.146 lit.e) din Constituție nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești și nu poate transforma Curtea Constituțională într-o instanță de control judiciar”. Criticile Guvernului trebuiau judecate prin căile de atac prevăzute de lege.

Judecătorii constituționali au arătat că sesizarea privea soluționarea recuzării, ritmul judecății, calificarea cauzei ca urgentă, termenul de executare, penalitățile și interpretarea normelor aplicabile. Toate țineau de legalitatea și temeinicia hotărârii, nu de un conflict constituțional.

CCR a precizat că nu poate modifica ori controla hotărârile judecătorești, invocând inclusiv Decizia nr. 988 din 1 octombrie 2008. În aprecierea sa, solicitarea lui Bolojan depășea cadrul conflictului constituțional și urmărea schimbarea unei soluții judecătorești printr-o atribuție care nu permite acest lucru.

După respingerea sesizării, reprezentanții ÎCCJ au susținut că demersul Guvernului pusese în discuție dreptul magistraților de acces la instanță. Ei au afirmat că un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional și că hotărârile judecătorești trebuie respectate, fără a transforma CCR într-o cale de atac împotriva lor.

În recursul rămas de soluționat, ÎCCJ judecă hotărârea obținută chiar la cererea sa.