UE are conturi corecte, dar rata estimată a erorilor din cheltuieli urcă la 3,8%

Raportul anual publicat joi, 8 octombrie 2026, arată că evidențele contabile pentru 2025 oferă o imagine corectă și fidelă, iar operațiunile aferente veniturilor sunt lipsite de eroare, transmite Agerpres. La cheltuielile tradiționale, însă, auditorii au ajuns la a șaptea opinie contrară consecutivă. Conturile trec verificarea. Felul în care sunt cheltuiți banii primește din nou verdictul contrar.

Coeziunea și agricultura adună cele mai ridicate rate de eroare

Fondurile de coeziune, destinate ocupării forței de muncă, creșterii economice și dezvoltării regionale, au o rată de eroare de 6,6% în 2025, față de 5,7% în 2024. În cazul agriculturii și mediului, aceasta a crescut de la 2,6% la 3,9%.

Problemele întâlnite cel mai des sunt finanțarea proiectelor sau a costurilor neeligibile și încălcarea regulilor privind achizițiile publice. Banii au trecut de controale și pentru cheltuieli care nu îndeplineau condițiile de finanțare.

Curtea verifică în fiecare an atât fiabilitatea conturilor, cât și respectarea normelor pentru venituri și cheltuieli. Pragul folosit de auditori este de 2%: dincolo de el, cheltuielile afectate de nereguli sunt considerate semnificative.

Opinia contrară înseamnă că problemele sunt generalizate. O opinie cu rezerve semnalează, în schimb, probleme care nu au acest caracter. Pentru cheltuielile tradiționale din 2025, erorile constatate au fost atât semnificative, cât și generalizate.

Următorul buget riscă să preia deficiențele modelului ales

Modelul discutat pentru bugetul din perioada 2028-2034 ar reproduce în mare măsură Mecanismul de redresare și reziliență (MRR). Auditorii cer factorilor de decizie să împiedice transferul deficiențelor acestuia în noua construcție bugetară. Construcția e nouă. Deficiențele sunt deja cunoscute.

Despre garanțiile necesare noului buget, Tony Murphy, președintele Curții de Conturi Europene, a declarat într-un comunicat: „Bugetele ambițioase necesită garanții la fel de ambițioase. Dacă UE trece la un nou model bugetar în care finanțarea nu mai este legată de costurile suportate, trebuie să învățăm din experiență și să remediem deficiențele constatate până acum, astfel încât fondurile UE să producă rezultatele scontate pentru cetățeni”. Nici cele 45,4 miliarde de euro cheltuite prin MRR nu au fost lipsite de nereguli.

Datoria apasă pe bugetele viitoare, iar propunerile permit noi împrumuturi

Împrumuturile contractate de UE ar putea ajunge la 1.000 de miliarde de euro până în 2027, în principal ca urmare a NextGenerationEU. Numai dobânzile aferente sprijinului nerambursabil acordat prin acest mecanism ar putea însuma 93 de miliarde de euro în perioada 2028-2034. Sprijinul este nerambursabil pentru beneficiari. Dobânzile rămân în sarcina bugetului.

Propunerile Comisiei pentru următorul buget ar permite împrumuturi substanțiale suplimentare pentru:

• sprijinirea Ucrainei;
• planurile naționale ale statelor membre;
• eventuala activare a mecanismului pentru situații de criză gravă.

Auditorii avertizează că datoria în creștere poate restrânge opțiunile de politică și poate pune presiune pe bugetele viitoare. Fără un acord privind noi surse de venit, bugetul european s-ar putea confrunta cu un deficit semnificativ. Alegerea indicată de Curte este între contribuții naționale mai mari și ambiții mai reduse.