UE își retrage sigla, dar păstrează finanțarea conferinței despre dezinformare contestate de administrația Trump

Potrivit The Guardian, administrația Trump a făcut presiuni asupra mai multor țări să își retragă sprijinul oficial pentru conferință. Canada, Lituania și serviciul diplomatic european au acceptat ulterior să facă acest lucru.

De pe site au dispărut siglele Ministerului de Externe al Lituaniei, Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) și Global Affairs Canada, ministerul canadian de Externe. Pe materialele tipărite, siglele au fost acoperite cu autocolante albe. Asocierea instituțională a fost rezolvată și cu hârtie lipită peste hârtie.

We deeply value the U.S. decision to deploy troops to Lithuania.

This is a critically important guarantee of deterrence and security.

Until now, U.S. troops in Lithuania have been on a rotational basis – with decisions on extensions being made regularly.

During my meeting… https://t.co/NuoRJlsxPC

— Mindaugas Sinkevičius (@mindaugassink) October 5, 2026

Conferința se desfășoară miercuri și joi, într-un hotel din Vilnius. Reuniunea anuală a comunității europene care combate dezinformarea adună sute de cercetători, jurnaliști, specialiști în tehnologie și responsabili de politici publice. Organizatorul este EU Disinfo Lab, organizație nonprofit independentă din Bruxelles.

Instituțiile contestă acum un program stabilit din iunie

Lituania, Canada și UE invocă nepotrivirea dintre discuțiile conferinței și pozițiile lor oficiale despre rolul american în dezinformare. Explicațiile diferă în privința participării:

• „Lituania și-a anulat participarea la «Disinfo 2026», deoarece mai multe părți ale programului conferinței diferă de poziția oficială a guvernului”, a transmis Ministerul de Externe al Lituaniei într-o declarație pentru The Guardian.
• „În urma schimbărilor în modul de formulare a mai multor dezbateri, GAC a decis să își revizuiască participarea la acele sesiuni din cadrul conferinței EU DisinfoLab 2026”, a declarat pentru The Guardian Samantha Lafleur, purtătoare de cuvânt a Global Affairs Canada (GAC). Oficialii canadieni participă în continuare, a precizat ea.
• „Organizatorii au ales să formuleze unele dintre discuții într-un mod care nu corespunde pozițiilor oficiale ale UE”, a declarat pentru The Guardian un purtător de cuvânt al UE, confirmând decizia serviciului diplomatic de a retrage sprijinul oficial.

Programul exista din iunie. Nepotrivirea a produs retrageri abia cu câteva zile înaintea conferinței.

Lafleur a mai explicat că ministerul canadian evaluează atent, de la caz la caz, participarea și sponsorizarea evenimentelor externe. Revizuirea anunțată privește anumite sesiuni.

Oficialii europeni nu au fost de acord cu descrierea SUA drept actor al dezinformării, relatează The Guardian. În raportul publicat în martie despre manipularea și ingerința informațională străină, serviciul diplomatic european identifica Rusia și China drept amenințări, fără referiri negative la SUA.

O dezbatere despre SUA ar fi declanșat intervențiile Washingtonului

Discuția vizată explicit de obiecțiile americane analiza SUA ca posibilă amenințare de manipulare și ingerință informațională străină, fenomen desemnat prin acronimul FIMI. Dezbaterea a avut loc miercuri, cu trei vorbitori americani, între care un fost ofițer de informații.

Participanții au discutat cum și-ar putea reface Europa capacitatea de a rezista dezinformării fără Washington. Potrivit The Guardian, pare să fie prima dată când conferința examinează posibilitatea ca SUA să fie un actor al dezinformării în Europa.

Un document intern al Departamentului de Stat, consultat de publicație, arată că oficialii americani au mulțumit Lituaniei pentru că a tratat serios preocupările Washingtonului și au salutat limitarea implicării sale. Documentul atribuie Lituaniei aprecierea că încadrarea SUA drept amenințare informațională străină ar fi fost condamnabilă și surprinzătoare.

Alte comunicări păreau să provină de la biroul lui Sarah B Rogers, subsecretară de stat americană pentru diplomație publică, potrivit unei persoane familiarizate cu discuțiile.

„Ceea ce se întâmplă aici este că un pretins apărător al libertății de exprimare din Departamentul de Stat folosește puterea enormă a guvernului SUA pentru a încerca să îi preseze pe americani să nu își critice guvernul”, a declarat pentru The Guardian Nina Jankowicz, fostă oficială americană și expertă în dezinformare. Dezbaterea asupra căreia s-ar fi exercitat presiunile îi avea printre vorbitori chiar pe cei trei americani.

Jankowicz a spus că, din informațiile sale, Washingtonul presase Lituania și Canada să se retragă. În 2022, ea a condus pentru scurt timp consiliul administrației Biden pentru guvernanța dezinformării, atacat de republicani ca instrument de control al exprimării americanilor.

Franța ar fi fost, de asemenea, contactată, au relatat oficiali francezi pentru The Guardian. „Nu există absolut niciun motiv să ne schimbăm angajamentele”, a declarat publicației o sursă diplomatică din Ministerul francez de Externe, referindu-se la sprijinul pentru conferință.

Aceasta a explicat că susținerea societății civile are atât o justificare de principiu, cât și una practică: evenimentul ajută Europa să elaboreze politici importante împotriva dezinformării.

Lituania își retrage participarea după oferta de a plăti o bază americană

Lituania a renunțat la sprijinul pentru conferință imediat după ce premierul Mindaugas Sinkevicius a anunțat că țara sa ar plăti pentru o bază militară americană permanentă, dacă SUA ar accepta. Cu o zi înainte, Trump spusese că va analiza cererea.

Trump a făcut declarația luni, însoțind-o de o apreciere favorabilă la adresa lituanienilor. Sinkevicius a explicat că propusese inițial ideea într-o întâlnire cu emisarul american John Coale și că vede prezența permanentă drept o garanție esențială de securitate și descurajare a Rusiei.

Lituania este membră a UE și a alianței nord-atlantice și se învecinează cu Rusia și cu aliatul acesteia, Belarus. Armata americană menține acolo, prin rotație, un batalion blindat de aproape 1.000 de militari din 2019.

The Guardian relatează că Departamentul de Stat a intervenit tot mai mult, în ultimul an, în chestiuni privind libertatea de exprimare și societatea civilă europeană. Sprijinul american pentru organizații de pe continent are însă și beneficiari: instituția acordă granturi de milioane de dolari, fără concurs, unor organizații care susțin agenda lui Trump.