Comisia estimează încasări anuale de 104,8 milioane de euro de la companiile românești, în prețurile din 2025

Estimarea inițială a Comisiei număra 469 de societăți românești în cele patru tranșe și proiecta încasări medii anuale de 104,8 milioane de euro pentru bugetul Uniunii Europene (UE), în prețurile din 2025, potrivit Ziare.com. În prețuri curente, proiecția pentru 2028-2034 era de 118 milioane de euro pe an.

Acum se discută schimbarea pragurilor și a contribuțiilor. Unele firme ar putea ieși din mecanism, în timp ce societățile foarte mari ar putea plăti mai mult. Sunt negocieri asupra unei propuneri, nu obligații fiscale adoptate.

Contribuția ar urma vânzările, chiar și când profitul dispare

Mecanismul se numește Resursa corporativă pentru Europa (CORE, din denumirea engleză Corporate Resource for Europe). A intrat în proiectul bugetului multianual pentru 2028-2034, prezentat de Comisia Europeană la 16 iulie 2025, de aproape 2.000 de miliarde de euro în prețuri curente.

Forma juridică este propunerea de decizie a Consiliului privind sistemul resurselor proprii, COM (2025) 574. Aceasta prevede o contribuție anuală fixă, încadrată după cifra de afaceri netă, adică după vânzări. Statele ar colecta banii pentru bugetul Uniunii.

Comisia argumentează că veniturile ar finanța piața unică și priorități comune precum competitivitatea, apărarea și tranziția energetică, în timp ce bugetul european trebuie să acopere și rambursarea împrumuturilor NextGenerationEU. Competitivitatea ar primi finanțare inclusiv de la firme pe pierdere.

Pragul propus se aplică fiecărei entități, indiferent de sector. Sunt vizate și sediile permanente din Uniune ale companiilor din afara acesteia. O filială cu vânzări mari în România ar putea avea propria contribuție, chiar dacă alte societăți ale aceluiași grup plătesc în alte state europene. Apartenența la grup nu ar ține loc de plată.

O creștere mică a vânzărilor poate sări o treaptă mare de plată

Articolul 3 al propunerii stabilește patru tranșe anuale:

• O cifră de afaceri netă mai mare de 100 de milioane de euro, dar mai mică de 250 de milioane: 100.000 de euro anual.
• De la 250 de milioane de euro inclusiv, până la 500 de milioane fără a atinge acest prag: 250.000 de euro anual.
• De la 500 de milioane de euro inclusiv, până la 750 de milioane fără a atinge acest prag: 500.000 de euro anual.
• Începând cu 750 de milioane de euro: 750.000 de euro anual.

La depășirea unui prag, o creștere mică a vânzărilor poate declanșa o majorare mult mai mare a contribuției. În vârful grilei, mecanismul devine generos cu dimensiunea: o societate cu afaceri de 800 de milioane de euro și una cu cinci miliarde ar achita aceeași sumă maximă.

Pentru prima firmă, plata ar reprezenta aproximativ 0,094% din cifra de afaceri. Pentru a doua, 0,015%. Aceeași factură, o greutate diferită.

Raportate la cursul valutar folosit pentru datele din 2024, pragurile ar însemna aproximativ 497,5 milioane de lei pentru intrarea în mecanism și 3,73 miliarde de lei pentru tranșa maximă, conform calculelor Ziare.com.

Estimarea pentru România lasă în afara numărătorii sectorul financiar

Fișa serviciilor Comisiei din septembrie 2025, publicată în registrul Consiliului UE și prezentată de Ziare.com, repartiza societățile românești astfel: 301 în prima tranșă, 91 în a doua, 25 în a treia și 52 în ultima. Eșantionul pentru întreaga Uniune cuprindea 28.528 de societăți.

Estimarea lasă deoparte sectorul financiar, deși propunerea îl vizează. Nu numără nici sediile permanente ale societăților din țări terțe și are limite de încadrare statistică. Regula propusă are mai mulți destinatari decât numărătoarea.

Separat, Ziare.com a analizat pe harta-firmelor.ro valorile raportate pentru 2024, ultimul an cu date complete în baza consultată. Primele 25 de societăți din clasamentul după cifra de afaceri aveau valori între 8,06 și 29,69 miliarde de lei, toate peste pragul tranșei maxime.

Valorile oferă doar o încadrare orientativă: contează dacă se califică potrivit definiției contabile și regulilor finale. Dacă toate cele 25 de societăți s-ar califica, plata lor anuală ar însuma 18,75 milioane de euro. Pentru cele 23 din afara sectorului bancar, totalul din acest scenariu ar fi de 17,25 milioane de euro.

Petrom, Dacia și marile magazine ar ajunge la plafonul contribuției

Clasamentul analizat cuprinde următoarele valori pentru 2024, exprimate în miliarde de lei; în cazul celor două bănci sunt indicatorii incluși în clasament:

• OMV Petrom SA: 29,69 miliarde de lei.
• Automobile Dacia: 27,81 miliarde de lei.
• OMV Petrom Marketing: 24,49 miliarde de lei.
• Ford Otosan România: 18,62 miliarde de lei.
• Rompetrol Rafinare: 15,01 miliarde de lei.
• Rompetrol Downstream: 13,30 miliarde de lei.
• Lukoil România: 11,16 miliarde de lei.
• MOL România Petroleum Products: 9,57 miliarde de lei.
• Lidl Discount: 23,97 miliarde de lei.
• Kaufland România: 19,58 miliarde de lei.
• Carrefour România: 12,54 miliarde de lei.
• Dedeman: 12,29 miliarde de lei.
• Metro Cash & Carry România: 11,31 miliarde de lei.
• Dr. Max: 10,77 miliarde de lei.
• Mega Image: 10,58 miliarde de lei.
• REWE România: 9,45 miliarde de lei.
• Dante International: 8,99 miliarde de lei.
• Hidroelectrica: 9,66 miliarde de lei.
• Electrica Furnizare: 8,71 miliarde de lei.
• Engie România: 8,69 miliarde de lei.
• E.ON Energie România: 8,06 miliarde de lei.
• Star Assembly: 10,66 miliarde de lei.
• Robert Bosch SRL: 8,10 miliarde de lei.
• Banca Transilvania: 13,32 miliarde de lei.
• BCR: 9,09 miliarde de lei.

De la petrol și automobile la comerț și furnizarea energiei, criteriul de încadrare ar rămâne volumul vânzărilor. În aceeași sferă potențială intră producătorii industriali Star Assembly și Robert Bosch SRL.

Firmele foarte mari ar putea primi o contribuție și mai mare

Bruxellesul discută ajustări prin care să obțină venituri mai mari de la grupuri precum Apple, Meta și Google, fără o taxă rezervată exclusiv companiilor digitale, potrivit Financial Times, citat de Ziare.com. Concentrarea asupra corporațiilor foarte mari ar putea reduce opoziția față de povara pusă pe firmele europene de dimensiuni medii.

Pentru companiile din România, negocierile privesc atât pragul de intrare, cât și suma fiecărei tranșe. Ridicarea pragului ar restrânge numărul plătitorilor; majorarea contribuțiilor ar crește factura pentru partea de sus a clasamentului.

BusinessEurope, organizație care reprezintă interesele mediului de afaceri european, a susținut după publicarea primelor reguli de conformare din 2025 că mecanismul ar mări povara fiscală și ar reduce atractivitatea Uniunii pentru investiții.

Marja mică face contribuția mare în raport cu profitul

Curtea de Conturi Europeană semnalează în Avizul 04/2026, paragrafele 44-48, prezentat de Ziare.com, că folosirea cifrei de afaceri dezavantajează societățile cu vânzări mari și marje mici față de cele aflate în situația inversă. Auditorii indică și salturile abrupte dintre tranșe.

Marja arată cât profit rămâne din vânzări. Exemplul este al unei companii cu afaceri de un miliard de euro: la o marjă de 10%, contribuția maximă ar absorbi 0,75% din profit. La aceleași vânzări, dar cu o marjă de numai 1%, plata ar lua 7,5% din profit.