Sorin Grindeanu contestă ordonanța SAFE adoptată după demitere. CCR este așteptată să decidă

Curtea Constituțională (CCR) este așteptată miercuri, 7 octombrie 2026, să se pronunțe asupra conflictului juridic de natură constituțională invocat între Guvern și Parlament, potrivit BZI. Sesizarea privește atât competențele cabinetului rămas interimar, cât și intervenția acestuia peste procedurile legislative ale Parlamentului.

Grindeanu acuză cabinetul interimar că a depășit administrarea curentă

Primul capăt al sesizării urmărește calendarul ordonanței și limita constituțională pe care autorul cererii o consideră încălcată. Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților și liderul PSD, reclamă în sesizarea către CCR: „adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competențe de legiferare delegată”.

Mandatul pierdut la vot ar fi rămas, astfel, suficient pentru legiferare în practica Executivului, potrivit acuzației formulate de Grindeanu. Disputa privește tocmai diferența dintre gestionarea treburilor curente și adoptarea unor acte cu putere de lege.

Celălalt capăt al cererii privește raportul cu activitatea celor două Camere. Grindeanu susține că OUG nr. 38/2026 reglementează soluții legislative aflate deja în dezbatere sau pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților și al Senatului. Guvernul demis ar fi ajuns astfel să legifereze în paralel cu Parlamentul. Mandatul îi fusese retras; ordinea de zi, nu.

În această acuzație, Parlamentul retrage încrederea, iar cabinetul demis îi face concurență la legiferare. Autorul sesizării susține că suprapunerea lasă dezbaterile parlamentare fără finalitate practică: aleșii ar continua să adopte legi pentru chestiuni pe care Executivul le-a reglementat deja.

Grindeanu invocă și consecința juridică a acestei suprapuneri: incertitudine asupra normelor aplicabile și insecuritate juridică. Tot el susține că procedurile paralele încalcă principiul economiei de mijloace legislative, adică evitarea unor demersuri legislative inutile pentru aceeași reglementare.

Sesizarea cere oprirea actelor cu putere de lege în timpul interimatului

Grindeanu solicită și stabilirea conduitei obligatorii pentru autoritățile implicate: „Odată cu soluționarea conflictului juridic de natură constituțională, apreciem că este necesar să se dispună conduita la care autoritățile publice implicate trebuie să se conformeze pentru a fi respectate prevederile constituționale”, arată el în cerere.

Guvernului i se cere, prin intervenția Curții, să respecte limita pe care președintele Camerei o consideră deja înscrisă în Constituție. Cererile concrete sunt:

• Constatarea depășirii competențelor constituționale la adoptarea și trimiterea spre publicare a ordonanței contestate, cu consecința incompatibilității acesteia cu Constituția.
• Obligarea Guvernului să se abțină de la emiterea actelor cu forță de lege primară atât timp cât exercită numai atribuții de administrare curentă, potrivit art. 110 alin. (4) din Constituție.
• Recunoașterea dreptului Parlamentului României de a continua procedurile legislative în materiile vizate, fără a fi împiedicat de efectele actului pe care Grindeanu îl consideră neconstituțional.

Autorul cererii susține că sesizarea privind conflictul cu Guvernul României este admisibilă. Decizia așteptată de la judecătorii constituționali privește inclusiv conduita autorităților pentru restabilirea ordinii constituționale.

Sorin Grindeanu a mai declarat: „reglementarea prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituțional și prin nesocotirea, în același timp, a obligației de loialitate constituțională față de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării”.