Noii membri UE ar putea rămâne fără vot sau bani europeni. Garanția propusă expiră după 15 ani

Marta Kos, comisarul european pentru extindere, a prezentat propunerile marți, 6 octombrie 2026, potrivit the Guardian. Planul necesită acordul statelor membre și ar coborî pragul pentru suspendarea dreptului de vot sau aplicarea altor sancțiuni față de mecanismul actual.

Comisia urmărește să împiedice repetarea comportamentului asociat fostului premier ungar Viktor Orbán: încălcarea valorilor democratice și blocarea deciziilor comune. Într-un interviu acordat the Guardian și altor ziare europene, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a explicat ce urmărește schimbarea: „Trebuie să avem mecanisme mai rapide decât doar articolul 7 dacă noii membri ar încălca statul de drept, democrația sau valorile noastre”. Mecanismul existent a lăsat până acum sancțiunea supremă pe hârtie.

Veto-ul a protejat guvernele pe care trebuia să le sancționeze

Articolul 7 din tratatul UE permite retragerea dreptului de vot în cazul unei încălcări grave și persistente a valorilor democratice. Sancțiunea nu a fost aplicată, în ciuda discuțiilor îndelungate despre degradarea democrației în Polonia și Ungaria, sub guvernele lor anterioare.

Cele două state și-au folosit dreptul de veto pentru a se proteja reciproc. Sancțiunea exista. Funcționa protecția împotriva ei.

Un oficial UE neidentificat a descris propunerea pentru the Guardian astfel: „Este o mare inovație și un mesaj important pentru cetățenii din țările mai sceptice față de extindere: avem un cadru foarte solid chiar dacă ceva ar merge prost după extindere”. Cadrul își pierde însă garanția specială la încheierea perioadei de probă.

Extinderea trebuie aprobată inclusiv acolo unde alegătorii sunt sceptici

Admiterea fiecărei țări necesită aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de state membre actuale. Scepticismul față de extindere este deosebit de ridicat în rândul alegătorilor francezi și cehi.

În fruntea procesului de aderare se află:

• Muntenegru;
• Albania;
• Moldova;
• Ucraina.

Invazia rusă la scară largă din februarie 2022 a relansat extinderea, după o perioadă îndelungată de stagnare. Ucraina și Moldova au depus cereri de aderare la câteva zile după atac. Demersul a impulsionat și eforturile de aderare din Balcanii de Vest, regiune cu 17,4 milioane de locuitori în care Rusia și China încearcă să câștige influență.

Kos consideră extinderea posibilă politic și susține că statele membre înțeleg importanța competiției pentru influență în estul Europei și în Balcani. Ea a descris Rusia și China drept forțe externe care perturbă apropierea țărilor candidate de Uniune.

Comisarul a invocat interesul strategic european: „Dacă nu suntem în stare să ne integrăm vecinătatea, vine altcineva [și] o transformă într-o armă împotriva noastră”, a avertizat Kos. Aprobarea aderării rămâne la discreția fiecărui guvern, prin unanimitate.

Rusia a investit milioane pentru a descuraja orientarea europeană a unor țări, a susținut ea, invocând alegeri din Moldova și Armenia. Prima este candidată la aderare, a doua urmărește relații mai strânse cu UE. În cazul Chinei, Kos a indicat influența exercitată prin puterea economică de investitor.

Oficialii europeni speră să deschidă, în săptămâna următoare prezentării propunerilor, negocieri cu Ucraina și Moldova pentru două grupuri tematice de capitole: piața internă și competitivitatea. Acestea reunesc o parte amplă a legislației europene, de la politica economică și monetară la fiscalitate, cercetare și mass-media.

Întrebată despre aderarea unei țări aflate în război sau cu un conflict înghețat pe teritoriul său, Kos a răspuns: „Este mult prea devreme pentru speculații”.

Pentru cultivatorii ucraineni de cereale, comisarul a confirmat că subvențiile europene nu vor fi acordate cât timp aceștia se confruntă cu restricții pe piața UE. Oficialii au invocat dimensiunea producției ucrainene, diferită de cea a statelor membre. Înaintea războiului, Ucraina era un furnizor vital pentru Africa și Orientul Mijlociu.

Guvernelor li se va cere să cedeze veto-uri și comisarul permanent

Liderii UE urmează să discute propunerile în săptămâna următoare. Pentru evitarea blocajelor într-o posibilă Uniune cu 35 de membri, guvernele vor fi invitate să accepte:

• renunțarea la dreptul de veto în domeniul taxării;
• renunțarea la dreptul de veto în politica de sancțiuni;
• posibilitatea de a nu avea permanent un comisar european la Bruxelles.

Perspectiva pierderii unui comisar permanent a mai întâlnit opoziție. În 2008, alegătorii irlandezi au respins Tratatul de la Lisabona, inclusiv din cauza perspectivei pierderii unui comisar permanent. Locul din executivul european s-a dovedit mai greu de eliberat decât de trecut într-o reformă.

Irlanda a aprobat tratatul în anul următor, după ce liderii UE au promis că fiecare stat membru va păstra câte un comisar.