Sánchez anunță anticipate după respingerea protecției chiriașilor. Criza a pornit de la evacuarea unei pensionare

Maricarmen Abascal, o pensionară cu dizabilitate în vârstă de 87 de ani, fusese scoasă de poliție pe targă, cu două săptămâni înainte, din locuința în care trăise peste 70 de ani, potrivit Maszol. Nu mai putea plăti chiria majorată. S-a adăpostit într-o mașină.

Evacuarea a declanșat proteste în întreaga țară. Manifestanții au campat în fața clădirii guvernului și au cerut întărirea imediată a protecției chiriașilor. Chiriile din Spania aproape s-au dublat în zece ani, iar observatorii au comparat atmosfera cu cea a manifestațiilor împotriva austerității din 2011.

Sub presiunea protestelor, fondul de investiții care deține locuința i-a permis pensionarei să revină acasă. Noul contract este pe opt ani, cu o chirie apropiată de cea anterioară.

Protecția până în 2030 a rămas la vot

Sánchez, care conduce și Partidul Socialist (PSOE), ceruse celorlalte partide să susțină pachetul din datorie umanitară față de chiriașii cei mai vulnerabili. Apelul umanitar a întâlnit aritmetica parlamentară.

Primul decret propunea patru măsuri:

• Interzicerea evacuării chiriașilor vulnerabili până în 2030.
• Limitarea posibilității ca fondurile de investiții numite fonduri-vultur să cumpere locuințe sub prețul pieței.
• Prelungirea cu încă doi ani a înghețării chiriilor pentru contractele existente.
• Înăsprirea regulilor pentru închirierea locuințelor pe termen scurt.

Al doilea decret ar fi permis prelungirea automată, pe durată nedeterminată, a contractelor de închiriere. Proprietarii care reziliază contractele înainte de termen ar fi fost supuși unor sancțiuni mai severe.

Partidul separatist catalan Junts, care sprijinise ocazional guvernul minoritar de stânga, a votat alături de opoziție. Junts susține că pachetul ar fi restrâns oferta de locuințe și ar fi agravat criza imobiliară, în loc să o atenueze.

Un sondaj menționat de Maszol arată că aproximativ 70% din populație susținea măsurile. Sprijinul din sondaj nu s-a transformat în voturi parlamentare.

Sánchez cere mai multă putere, sondajele favorizează opoziția

După înfrângerea legislativă, Pedro Sánchez, premierul Spaniei și președintele PSOE, și-a explicat decizia de a convoca anticipate: „Trebuie să obținem în parlament o majoritate progresistă mult mai mare decât cea actuală. Numai așa putem învinge interesele egoiste, numai așa putem realiza noi reforme sociale și putem continua modernizarea Spaniei”. Socialiștii au 147 de deputați într-un parlament cu 350 de membri.

Premierul a prezentat scrutinul drept alegerea între continuarea unui guvern care servește interesele majorității și venirea unei coaliții de extremă dreapta. În opinia sa, aceasta ar demonta drepturile câștigate în ultimii opt ani în beneficiul unei minorități privilegiate.

Sánchez a promis că partidul său va lucra pentru recâștigarea încrederii alegătorilor, pentru a le oferi speranță și pentru o nouă victorie. Deocamdată, sondajele prezentate de Maszol favorizează opoziția.

Guvernul a fost slăbit în ultimele luni de mai multe cazuri de corupție și scandaluri politice, precum și de criza migrației din Ceuta. Economia spaniolă a avut rezultate bune. Executivul, în schimb, nu a reușit să treacă bugetul prin Camera Deputaților din 2023.

Potrivit evaluării prezentate de Maszol, Sánchez ar putea câștiga dacă disputa despre locuințe mută atenția de la imigrație și corupție spre problemele sociale. Nemulțumirea publică și măsurile propuse ar putea mobiliza alegătorii de stânga. O coaliție între PP și Vox este prezentată drept rezultatul cel mai probabil, fără ca revenirea premierului să fie exclusă.

Opoziția salută scrutinul, chiriașii pregătesc greva

POR FIN. pic.twitter.com/jXag4WAS9k

— Partido Popular (@ppopular) October 5, 2026

Alberto Núñez Feijóo, președintele PP, a numit alegerile anticipate: „singura veste bună pe care Sánchez o putea da în această situație”, într-o declarație făcută după anunțul premierului. El a susținut că cei care au provocat problemele nu sunt capabili să le rezolve.

Santiago Abascal, liderul partidului de extremă dreapta Vox, a salutat și el convocarea alegerilor. A indicat imigrația drept una dintre temele centrale ale campaniei și a invocat evenimentele din vară din Ceuta, enclava spaniolă vecină cu Marocul, unde zeci de mii de migranți au încercat să intre ilegal în câteva zile.

Organizația care a coordonat protestele consideră că locuințele vor fi una dintre temele centrale ale campaniei. Purtătoarea sa de cuvânt, Alicia del Río, a spus că majoritatea alegătorilor așteaptă măsuri ferme împotriva speculației imobiliare.

Organizația nu așteaptă scrutinul: pregătește o grevă națională pentru drepturile locative.

Soarta decretelor ar putea depinde de un vot

Decretele ar putea totuși intra în vigoare după dizolvarea parlamentului, potrivit TVE și El País, citate de Maszol. Până la alegeri, un organism parlamentar permanent, Diputación Permanente, are dreptul să aprobe legislație urgentă.

Acesta este format din 68 de deputați și președintele camerei. Reuters, citată de Maszol, indică acolo o majoritate favorabilă măsurilor de 35 la 34.

Guvernul interimar ar putea adopta din nou marți decretele, inclusiv decretul Maricarmen, care ar îngreuna evacuarea chiriașilor vulnerabili.