România așteaptă un guvern cu puteri depline. Dobânzile de acum pot apăsa pe buget ani întregi

În cele două săptămâni dinaintea deciziei de rating, randamentele obligațiunilor românești pe zece ani au crescut cu aproximativ 60-80 de puncte de bază, până la cele mai ridicate niveluri din ultimul an, potrivit Reuters, preluat de HotNews. Randamentul este câștigul cerut de investitori pentru a împrumuta statul.

Vineri, 2 octombrie 2026, S&P Global Ratings a menținut ratingul suveran al României la BBB-/A-3, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. România a evitat retrogradarea în categoria speculativă. A rămas însă chiar la marginea ei.

Dobânzile contractate acum rămân și după criza politică

Statul cheltuiește mai mult decât încasează și trebuie să refinanțeze datorii vechi, în timp ce împrumută bani noi. Nevoile mari de finanțare îl obligă să caute bani și în perioada de incertitudine politică.

Presiunea nu vine exclusiv din România. Statele Unite ale Americii se împrumută la randamente de peste 5%. Germania, care se finanța la randamente negative, plătește acum dobânzi de peste 3%, potrivit HotNews. Scumpirea banilor vine și din afară. Blocajul politic îl avem de acasă.

La împrumuturile emise pentru mai mulți ani, dobânda stabilită acum poate continua să apese asupra finanțelor publice după încheierea blocajului politic. Instalarea unui cabinet nu șterge dobânda obligațiunilor deja emise.

Un guvern interimar poate administra statul. Îi este însă mai greu să ofere investitorilor o perspectivă credibilă pentru anii următori, explică HotNews. Bugetul pentru 2027, continuitatea reducerii deficitului, cheltuielile, taxele și reformele intră în această evaluare.

Cu cât politicile viitoare sunt mai nesigure, cu atât investitorii pot cere o primă de risc mai mare, adică un câștig suplimentar pentru a accepta să împrumute statul. Interimatul funcționează administrativ. Credibilitatea pe termen lung se plătește separat.

Un leu mai slab apasă pe plăți și pe importuri

Blocajul politic a coincis cu slăbirea leului, potrivit Reuters, citat de HotNews. Coincidența nu transformă însă politica în singura explicație a cursului.

Inflația, deficitul extern, dobânzile, mișcările de capital, politica Băncii Naționale a României (BNR) și evoluțiile internaționale influențează simultan moneda. Incertitudinea politică adaugă risc peste aceste presiuni.

Deprecierea se poate transmite către cheltuielile gospodăriilor și ale firmelor prin mai multe plăți:

• Chiriile legate de euro pot necesita mai mulți lei.
• Ratele și leasingul auto pot fi afectate de slăbirea monedei naționale.
• Importurile de bunuri de consum, materii prime și echipamente devin mai scumpe.

România cumpără din exterior și numeroase produse ale căror prețuri sunt legate direct sau indirect de euro. Într-o economie cu inflație încă ridicată, cursul poate transmite astfel riscul politic către prețuri, explică HotNews.

Rezerva valutară scade, dar nu măsoară factura politică

În septembrie, rezervele valutare ale BNR au coborât cu aproximativ 4,8 miliarde de euro, de la 64,87 miliarde de euro la 60,06 miliarde de euro.

O parte importantă a ieșirilor este explicată de operațiuni ale Ministerului Finanțelor și de plăți de aproximativ 2,7 miliarde de euro legate de datoria publică, potrivit HotNews. Datoria ajunsă la plată nu poate fi rebotezată integral cost al crizei politice.

Evoluția rezervelor contează într-o economie cu deficit extern mare și cu moneda sub presiune. Scăderea lor nu reprezintă însă o măsură a pierderilor provocate de instabilitatea guvernamentală.

Perspectiva negativă pune sub semnul riscului ajustarea din 2027 și 2028

Ratingul evaluează riscul privind plata datoriilor statului. S&P Global Ratings avertizează, potrivit HotNews, că prelungirea formării guvernului ar putea împiedica reducerea deficitului în 2027 și 2028.

Agenția ar putea lua în calcul retrogradarea dacă ajustarea fiscală, adică reducerea dezechilibrului dintre cheltuielile și veniturile statului, deraiază. Revenirea perspectivei la stabilă depinde de reducerea deficitelor fiscal și extern și de un plan credibil de politici pe termen mediu.

HotNews identifică și costuri posibile care apar prin decizii amânate: o companie care întârzie cu șase luni deschiderea unei fabrici, un fond care cere un randament mai mare, un antreprenor care suspendă angajările, un proiect public rămas fără decizie sau bani europeni care intră mai lent din cauza reformelor întârziate.

Acestea sunt mecanisme prin care incertitudinea poate reduce investițiile, creșterea economică și veniturile bugetare. Dobânzile obligațiunilor emise acum se plătesc din bugetele viitoare, aceleași care finanțează pensiile, salariile bugetarilor, spitalele, școlile și autostrăzile.