Sari la conținut

George Simion cere conducerea Senatului. Suspendarea lui Nicușor Dan ar deschide drumul spre Cotroceni

AUR vrea să obțină conducerea Senatului și urmărește suspendarea președintelui Nicușor Dan. Dacă ambele demersuri ar reuși, reprezentantul partidului ar prelua interimatul prezidențial. Funcția negociată este la Senat. Câștigul posibil ajunge până la Cotroceni.

Lectură: 4 min
Lider politic vizând șefia Senatului
Lider politic vizând șefia Senatului - Sursa foto: Inquam Photos

George Simion, liderul AUR, a cerut PSD această funcție în schimbul unei colaborări, în negocierile pentru învestirea Guvernului Veștea, potrivit Ziare.com. Partidul încearcă să atragă și alte formațiuni în demersul de suspendare.

Sorin Grindeanu nu a mai exclus suspendarea, relatează Ziare.com, care leagă nemulțumirea PSD față de președinte de desemnarea lui Luca Niculescu. Cererea pentru Senat și discuția despre suspendare se întâlnesc astfel în aceeași funcție: cea care asigură interimatul.

Simion cere colaborare, dar îi pune condiția eliberării lui Georgescu

Despre avantajul electoral al unei funcții importante în stat, analistul și jurnalistul Ion M. Ioniță afirmă în Ziare.com: „Sigur că orice post pe care l-ar obține ar fi o victorie pentru partid și i-ar întări poziția înainte de alegeri, indiferent dacă vorbim de anticipate sau la termen”. AUR cere însă alegeri anticipate, temându-se că pierde avantajul acumulat de luni bune, potrivit publicației.

După arestarea lui Călin Georgescu, fost candidat la președinție, AUR a condiționat orice colaborare pentru guvernare de eliberarea acestuia. Ziare.com relatează că Georgescu este acuzat de înșelăciune. Prețul colaborării pentru guvernare: eliberarea unui om arestat.

Ion M. Ioniță răspunde acestei condiții cu întrebarea: „Cine să-l elibereze, Grindeanu?”. Analistul apreciază că declarația făcută la votul de învestitură pentru Guvernul Mureșan a izolat foarte mult partidul și pe liderul său.

Despre revenirea lui Simion alături de Georgescu, Ioniță explică: „Până la un moment dat nu părea că mai e atât de atașat de Călin Georgescu, dar acum, dornic să ia voturile pe care le are Călin Georgescu în bazinul său electoral, Simion angajează partidul cu toate forțele în această direcție, care nu duce la o perspectivă de intrare la Guvernare sau de colaborare cu PSD”.

Concluzia sa despre o posibilă înțelegere parlamentară este: „Deocamdată, e clar că AUR nu urmărește să facă o majoritate în acest moment cu PSD, urmărind alte motive mai profitabile electoral”, adaugă analistul. Postul cerut PSD ar presupune tocmai sprijinul politic de care această strategie îl îndepărtează, în evaluarea lui Ioniță.

Mandatul conducerii Senatului poate ceda în fața unei alte majorități

Președinții Senatului și Camerei Deputaților sunt aleși prin votul fiecărui plen pentru durata mandatului Parlamentului. Pot fi însă revocați și înlocuiți, inclusiv când se schimbă configurația politică, explică Ziare.com. Mandatul acoperă legislatura; susținerea politică se poate opri mai devreme.

Pentru revocarea președintelui Senatului, publicația descrie următoarele condiții:

  • Cel puțin o treime din totalul senatorilor poate iniția revocarea pentru încălcarea Constituției ori pentru încălcări grave sau repetate ale regulamentelor.
  • Inițiativa poate veni și de la jumătate plus unu din totalul senatorilor.
  • Revocarea se decide prin vot secret, cu bile, și necesită votul a jumătate plus unu dintre senatori.

Pentru AUR, obținerea funcției ar însemna și legitimare politică, apreciază Ziare.com. Publicația invocă amplificarea susținerii pentru Ilie Bolojan în timpul interimatului de după demisia lui Klaus Iohannis și avantajul electoral pe care îl poate aduce exercitarea președinției, chiar temporar.

În 2012, schimbarea de la Senat a pregătit interimatul de la Cotroceni

România a avut trei președinți interimari, amintește Ziare.com:

  • Nicolae Văcăroiu, în 2007.
  • Crin Antonescu, în 2012.
  • Ilie Bolojan, în 2025.

Precedentul din 2012 a început cu o majoritate parlamentară nouă și conduceri de camere rămase la adversari. După căderea guvernului Mihai-Răzvan Ungureanu și instalarea guvernului Victor Ponta, USL acumulase majoritatea. Vasile Blaga conducea Senatul, iar Roberta Anastase, Camera Deputaților, ambii din PDL.

Înlocuirea lui Blaga confirma controlul USL asupra Parlamentului și îndepărta un adversar din conducerea Senatului. Îl așeza totodată pe Crin Antonescu, lider PNL cu ambiții prezidențiale, primul în ordinea constituțională pentru interimat. Schimbarea avea efect dincolo de scaunul eliberat.

Pe 3 iulie 2012, în sesiune extraordinară, USL a propus revocarea lui Blaga. PDL nu a participat la vot. Au fost 70 de voturi pentru revocare și niciun vot împotrivă.

După vacantarea funcției, PNL l-a propus pe Antonescu. Celelalte grupuri nu au prezentat candidați, iar acesta a fost ales cu 73 de voturi favorabile.

Pe 6 iulie 2012, Parlamentul a aprobat suspendarea președintelui Traian Băsescu, iar Antonescu a preluat interimatul. Pe 27 august, după invalidarea referendumului de demitere, Antonescu a plecat de la Cotroceni. Băsescu a revenit.

Distribuie

Redacția Rezistența urmărește deciziile publice din partea în care nu merg: costuri, întârzieri și promisiuni neonorate. Ironia privește interpretarea, nu faptele. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră