Sorin Grindeanu contestă ordonanța emisă de Guvernul Bolojan după demitere. CCR este așteptată să decidă

Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților și liderul PSD, cere constatarea unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, potrivit Știri pe surse. În sesizarea depusă la CCR, el susține că Executivul interimar și-a depășit atribuțiile prin emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului (OUG) nr. 38/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Guvernul a pierdut încrederea Parlamentului, ordonanța a ajuns în Monitorul Oficial

Prima conduită contestată privește momentul în care Cabinetul a intervenit prin ordonanță: „adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competențe de legiferare delegată”, arată Grindeanu în sesizare.

Actul a apărut în Partea I a Monitorului Oficial, numărul 393. Demiterea nu oprise traseul spre publicare.

Argumentul președintelui Camerei Deputaților privește diferența dintre gestionarea treburilor publice curente și adoptarea unor reguli cu forță de lege. În interpretarea sa, conținutul legislativ substanțial al ordonanței depășea administrarea curentă permisă unui Executiv demis.

Grindeanu califică adoptarea și publicarea actului în intervalul 5-8 mai 2026 drept un abuz de drept public. El susține că Guvernul a continuat să exercite atribuții de legiferare după pierderea mandatului și a legitimității constituționale.

Parlamentul dezbătea, Guvernul reglementa aceleași materii, reclamă Grindeanu

A doua conduită reclamată privește raportul Executivului cu procedurile legislative aflate în desfășurare: „reglementarea prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituțional și prin nesocotirea, în același timp, a obligației de loialitate constituțională față de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării […] Odată cu soluționarea conflictului juridic de natură constituțională, apreciem că este necesar să se dispună conduita la care autoritățile publice implicate trebuie să se conformeze pentru a fi respectate prevederile constituționale […] Problema de drept ce trebuie dezlegată de Curtea Constituțională vizează posibilitatea Guvernului demis prin moțiune de cenzură de a adopta și publica o ordonanță de urgență cu conținut legislativ substanțial – care nu constituie un act de administrare curentă -, dar mai cu seamă posibilitatea de a reglementa prin ordonanță de urgență materii care se aflau deja în procedura legislativă a Parlamentului, prin proiecte de lege și propuneri legislative înregistrate și în curs de dezbatere la cele două Camere sau chiar pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaților […] Curtea Constituțională urmează să constate că adoptarea și publicarea OUG în intervalul 5-8 mai 2026 – după adoptarea moțiunii de cenzură la data de 5 mai 2026 – a constituit un abuz de drept public, prin care Guvernul, deși lipsit de mandatul democratic și de legitimitate constituțională, a continuat să exercite prerogative de legiferare primară, substituindu-se Parlamentului în domenii care se aflau deja pe agenda legislativă a acestuia”, susține autorul cererii.

În această critică, Parlamentul îi retrăsese Guvernului încrederea, dar se trezea concurat de el la legiferare.

Sesizarea invocă, alături de articolul 110 alineatul (4), articolul 115 din Constituție, referitor la legiferarea delegată, adică adoptarea de către Guvern a unor acte cu forță de lege. Grindeanu reclamă și nesocotirea articolului 61 alineatul (1), care consacră Parlamentul drept unica autoritate legiuitoare a țării.

Despre consecințele asupra activității parlamentare, președintele Camerei Deputaților scrie: „Pe de o parte, publicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026 produce efecte juridice imediate, devenind obligatorie pe întreg teritoriul României, ceea ce echivalează cu deturnarea, de la destinația lor constituțională, a mecanismelor de dezbatere parlamentară în curs, golind de conținut efortul legislativ parlamentar depus anterior în legătură cu materiile reglementate prin ordonanță”.

Dezbaterea continua, dar regulile se aplicau deja, potrivit argumentului său.

Separat, Grindeanu susține că procedurile parlamentare rămân fără finalitate practică dacă aleșii dezbat și adoptă legi pentru materii deja reglementate de Executivul demis. El invocă incertitudinea asupra regulilor aplicabile, insecuritatea juridică și încălcarea principiului economiei de mijloace legislative, prin suprapunerea intervențiilor legislative.

Sesizarea cere oprirea legiferării de către Executivul demis

Grindeanu consideră cererea admisibilă și solicită Curții să stabilească obligațiile autorităților pentru restabilirea ordinii constituționale. Solicitările sale sunt:

• Constatarea că ordonanța a fost adoptată și transmisă spre publicare cu depășirea competențelor Guvernului demis, ceea ce ar atrage incompatibilitatea actului cu prevederile Constituției.
• Obligarea Guvernului să se abțină de la emiterea actelor normative cu forță de lege primară atât timp cât exercită doar atribuții de administrare curentă.
• Recunoașterea dreptului Parlamentului de a continua procedurile legislative privind materiile reglementate prin ordonanță, fără a fi împiedicat de efectele actului contestat.

Curții i se cere astfel să stabilească și conduita de urmat în relația dintre Guvern și Parlament, dincolo de constatarea conflictului invocat.