Închisoarea ar deveni amendă inclusiv pentru drogurile aduse în țară pentru sine. Proiectul nu pune limită de cantitate

Proiectul B544/2026 îi are ca inițiatori pe Cătălin-Daniel Fenechiu, senator PNL, Cristian Ghinea, senator USR, și Victoria Stoiciu, senator neafiliat, potrivit Știri pe surse. În expunerea de motive, cei trei afirmă că „proiectul nu legalizează niciun drog”. Interdicția ar rămâne, dar sancțiunea ar coborî din penal în contravențional.

Excepția pentru consum propriu ar ajunge până la frontieră

Schimbarea propusă privește ambele categorii legale, droguri de risc și droguri de mare risc. Dezincriminarea, adică eliminarea caracterului penal al faptei, nu s-ar opri la posesia unei cantități mici de canabis.

Pentru consumul propriu, lista operațiunilor vizate cuprinde cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea și deținerea. În cazul deținerii ori cumpărării acoperite de proiect, procesul-verbal și amenda ar lua locul urmăririi penale, fără condamnare, cazier sau închisoare pentru acea faptă.

Comparația dintre pedepsele actuale din Legea nr. 143/2000 și amenzile propuse arată întinderea modificării:

• Pentru operațiunile cu droguri de risc destinate consumului propriu, pedeapsa actuală este închisoarea de la trei luni la doi ani sau amenda penală. Proiectul propune amendă contravențională între 1.000 și 1.500 de lei.
• Pentru aceleași operațiuni cu droguri de mare risc, închisoarea de la șase luni la trei ani ar fi înlocuită cu amendă între 1.500 și 3.000 de lei.
• Introducerea sau scoaterea din țară, importul ori exportul fără drept al drogurilor de risc se pedepsesc acum cu închisoare de la 5 la 15 ani. Pentru introducerea ori scoaterea din România în scopul consumului propriu, amenda propusă este între 1.500 și 2.000 de lei.
• Pentru trecerea frontierei cu droguri de mare risc fără drept, pedeapsa actuală este închisoarea de la 10 la 20 de ani. Dacă substanțele sunt destinate exclusiv consumului autorului, proiectul prevede amendă între 2.000 și 3.500 de lei.

Inițiatorii propun și modificarea articolului 271 din Codul vamal, astfel încât infracțiunea prevăzută acolo să nu poată fi aplicată acestor situații. Excepția ar trece frontiera și fără o încadrare penală alternativă în Codul vamal.

Granița dintre amendă și trafic ar rămâne în probe

„Traficul de droguri, sub toate formele acestuia, rămâne integral infracțiune”, susțin autorii în motivarea propunerii. Delimitarea față de consumul propriu ar depinde de probe, fără un prag numeric înscris în proiect.

Cantitatea, ambalarea, conversațiile, banii, cântarele, eventualele acte de vânzare și celelalte împrejurări ar conta la stabilirea destinației substanțelor. Simpla afirmație că drogurile sunt pentru sine nu ar înlocui această verificare: destinația exclusiv personală trebuie stabilită.

Vânzarea, administrarea către alte persoane și îndemnul la consum ar rămâne infracțiuni, precizează inițiatorii. Pentru aceeași categorie de substanță, încadrarea ar putea însemna fie o contravenție, fie un dosar de trafic cu pedeapsă cu închisoarea.

Amenda din proiect ar putea coborî la jumătate din minim

Noilor contravenții li s-ar aplica regimul general prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. Acesta permite plata, în termenul legal, a jumătate din minimul amenzii. Limita trecută în proiect nu ar fi neapărat suma plătită.

Pentru deținerea ori cumpărarea unui drog de risc destinat consumului propriu, plata ar putea coborî la 500 de lei. Pentru drogurile de mare risc, aceeași posibilitate ar însemna 750 de lei.

În cazul introducerii în țară a unui drog de mare risc pentru consum propriu, suma efectiv achitată ar putea ajunge la 1.000 de lei. Regimul general permite, în anumite condiții, și avertismentul pentru faptele de gravitate redusă.

Substanțele ar fi în continuare ridicate. Natura lor ar urma să fie stabilită de un laborator specializat, după care ar fi confiscate și distruse. Constatarea contravențiilor ar reveni polițiștilor, jandarmilor, polițiștilor de frontieră, polițiștilor de penitenciare și personalului vamal.

Condamnările vechi ar pierde și ele efectele penale

Propunerea ar avea efecte și asupra faptelor anterioare intrării sale în vigoare. Dispozițiile tranzitorii prevăd aplicarea dezincriminării pentru operațiunile transformate în contravenții:

• Persoanele reținute, arestate preventiv sau aflate în arest la domiciliu exclusiv pentru asemenea fapte ar urma să fie eliberate imediat.
• Pentru cei care execută deja o pedeapsă ori o măsură educativă, instanța s-ar sesiza din oficiu, fără să aștepte o cerere.
• Persoanele condamnate pentru faptele dezincriminate ar fi scoase din evidența cazierului judiciar.
• Faptele comise înaintea intrării în vigoare nu ar putea fi sancționate retroactiv nici contravențional.

Unele dosare aflate pe rol ar putea astfel înceta, iar unele condamnări definitive și-ar pierde efectele. Pentru faptele vechi vizate, închisoarea nu s-ar transforma într-o amendă de recuperat ulterior.

Inițiatorii susțin că aproximativ 80% dintre persoanele cercetate penal sunt simpli consumatori. Ei invocă 520 de persoane condamnate definitiv în 2025 pentru deținere în vederea consumului propriu și afirmă că dosarele privind substanțele psihoactive au ajuns să ocupe o mare parte din activitatea DIICOT.

În evaluarea lor, resursele poliției și parchetelor sunt îndreptate disproporționat către consumatori. Autorii estimează că reforma ar elibera resurse ale poliției, parchetelor și instanțelor pentru combaterea marilor rețele de trafic, ar facilita accesul voluntar la tratament și ar reduce consecințele sociale ale condamnării penale.

Printre reperele invocate se află Portugalia, care a dezincriminat deținerea pentru consum propriu la începutul anilor 2000 și a orientat intervenția statului către sancțiuni administrative și servicii medicale.

Inițiatorii au cerut procedură de urgență. Senatul este prima Cameră sesizată, iar modificările sunt propuneri legislative.

Deținerea ar fi permisă în centrul medical, dar sancționată pe drum

Autorii descriu în proiect înlocuirea pedepsei penale prin: „sancțiunea administrativă cuplată cu asistența medico-socială”. Deținerea ar rămâne ilicită în afara excepțiilor prevăzute.

Una dintre acestea ar permite, în premieră pentru România, spații de consum supravegheat amenajate de unități sanitare și autorizate de direcțiile de sănătate publică. În prezent, punerea la dispoziție a unui local sau a altui spațiu accesibil publicului pentru consum ilicit ori tolerarea consumului acolo se pedepsește cu închisoare de la doi la șapte ani.

În spațiile autorizate ar putea intra persoane de peste 18 ani, diagnosticate drept consumatori dependenți. Acestea și-ar administra drogurile sub supravegherea medicilor sau a asistenților medicali, pregătiți să intervină în caz de supradoză.

Unitatea sanitară nu ar avea voie să ofere sau să procure substanțele. Persoana ar trebui să le aducă singură, iar deținerea lor în interiorul spațiului autorizat nu ar constitui nici contravenție.

Deținerea pe drumul către centru ar rămâne însă contravenție. Proiectul nu prevede pentru această deplasare o excepție sau un prag cantitativ special.