Sari la conținut

ANAF spunea că urmărește banii din videochat. Acum nu poate spune cât încasează statul din acest sector

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) spune că „nu mai poate identifica numărul exact” al persoanelor care lucrează în videochat și nici sumele plătite de acestea la buget. În 2023, conducerea instituției susținea că poate urmări veniturile din acest sector. Acum, socoteala se oprește la clasificări.

Lectură: 4 min
Monitor și picioare de model videochat
Monitor și picioare de model videochat - Rezistența

Explicația apare în răspunsul instituției la o solicitare înregistrată pe 14 septembrie 2026, prezentat de Digi24. Videochatul nu este evidențiat distinct și explicit în Clasificarea ocupațiilor din România (COR) și Clasificarea activităților din economia națională (CAEN), arată ANAF.

Pentru persoanele fizice, nici Declarația unică, Formular 212, privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate, nu separă veniturile obținute din această activitate. Instituția invocă aceste încadrări pentru imposibilitatea de a furniza informațiile cerute despre întregul sector.

Încrederea din 2023 s-a împiedicat de rubricile din 2026

Lucian Heiuș, președintele ANAF în 2023, declara atunci la Digi24 că instituția putea obține orice informație despre veniturile provenite de pe platformele de videochat. Explicația sa era concretă: existau cinci platforme mari, firmele din România aveau contracte cu acestea, iar plățile intrau prin bancă și puteau fi urmărite. Banca oferea atunci traseul; clasificările blochează acum bilanțul.

Digi24 relatează că un fost coleg al lui Heiuș îi contrazice afirmațiile: în multe situații, banii sunt practic imposibil de urmărit.

Heiuș avansa și dimensiunea industriei: 5.000 de societăți cu acest obiect de activitate și, potrivit afirmației sale, ar fi fost 400.000 de persoane care lucrau în videochat. El descria o creștere puternică a domeniului în România și punea numărul lucrătorilor pe seama veniturilor mari.

În 2025, conducerea Antifraudă anunța rezultatul unor verificări: „Inspectorii au găsit cel puțin 500 de persoane care activează în sectorul videochatului și au venituri nedeclarate de milioane de lei”. În aceeași declarație publică, recuperarea prejudiciului se lovea însă de sediile operatorilor din afara țării.

Despre această piedică, oficialii Antifraudă spuneau: „Cei din industria de videochat sau creatorii de conținut (…) au sediul undeva pe o insuliță legată de Canada, te duci cu bărcuța să le duci o notificare din partea noastră”. După identificarea veniturilor, explicația instituției ajungea la transportul notificării cu bărcuța.

Videochatul încape la servicii personale și la prelucrarea datelor

Digi24 indică mai multe coduri folosite pentru înregistrarea activităților din domeniu. Activitatea pentru care fiscul nu poate scoate un total încape, administrativ, în mai multe sertare:

  • CAEN 9609: alte activități de servicii personale neclasificate în altă parte. Digi24 îl prezintă drept cel mai folosit și potrivit pentru domeniu, frecvent recomandat pentru activități independente sau studiouri, prin natura serviciilor personalizate de divertisment digital.
  • CAEN 6312: activități ale portalurilor web, indicat ca alternativă.
  • CAEN 6311: prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe, de asemenea indicat ca alternativă.

Digi24 consideră că lipsa unei încadrări distincte creează un vid legislativ și susține că o intervenție a Parlamentului ar putea preveni evaziunea fiscală din domeniu.

Asociația cere în instanță explicația refuzată de minister

Asociația A.D.U.L.T. afirmă, într-un comunicat, că a intentat un proces Ministerului Afacerilor Interne (MAI), după ce acesta ar fi refuzat să clarifice încadrarea legală a unor activități destinate adulților.

Solicitarea privește masajul erotic și videochatul atunci când exclud raporturile sexuale, sexul oral și sexul anal. Asociația a cerut ministerului să precizeze dacă aceste activități sunt legale sau intră în sfera penală și, în acest ultim caz, care este textul de lege aplicabil.

Potrivit asociației, MAI ar fi motivat refuzul prin faptul că întrebarea nu este de interes public. Tot asociația arată că mii de români lucrează în aceste domenii. Activitățile au lucrători; întrebarea despre ele nu ar avea interes public.

A.D.U.L.T. susține că disputa privește dreptul cetățenilor și antreprenorilor de a afla cum interpretează și aplică autoritățile legea, înainte de a risca verificări, închiderea afacerilor sau acuzații penale din cauza lipsei de claritate.

Potrivit comunicatului asociației, instanța urmează să decidă asupra disputei privind răspunsul pe care ministerul ar fi refuzat să îl dea.

Distribuie

Redacția Rezistența urmărește deciziile publice din partea în care nu merg: costuri, întârzieri și promisiuni neonorate. Ironia privește interpretarea, nu faptele. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră