Rețelele electrice riscă blocaje, avertizează Cristina Păun. Suplimentarea fondurilor a rămas o promisiune

Planurile aprobate ale operatorilor pentru actuala perioadă de reglementare însumează aproximativ 3,8 miliarde de euro, dintre care 1,1 miliarde de euro din finanțare europeană, față de o nevoie calculată de peste 11 miliarde de euro, a explicat Păun la o conferință organizată de InvesTenergy, potrivit Economica.net. Federația reprezintă marile grupuri de distribuție și furnizare de energie electrică și gaze naturale.

Avertismentul ei privește blocaje majore ale rețelelor dacă distribuitorii nu reușesc să atragă investițiile necesare. Păun pune frâna investițiilor pe seama lipsei finanțării și a cadrului de reglementare neadaptat realității.

Proiectele pot fi executate, dar capitalul privat nu vine la nivelul necesar

Operatorii au capacitatea să pregătească și să implementeze lucrări și au absorbit în timp record fondurile nerambursabile disponibile, susține reprezentanta federației. La pregătirea proiectelor se poate merge repede; finanțarea le ține pe loc.

Problema principală rămâne atragerea capitalului privat. Distribuția este o activitate 100% reglementată de stat, iar Păun spune că banii din piață depind de un cadru adecvat din partea ANRE.

Investițiile trebuie să permită preluarea energiei produse și transportul ei acolo unde există consum, pe măsură ce ambele componente ale sistemului se dezvoltă. Păun invocă o estimare a Comisiei Europene potrivit căreia rețelele de distribuție vor avea nevoie de aproximativ 730 de miliarde de euro până în 2040.

Ca exemplu al pierderilor asociate blocajelor, ea indică Olanda: aproximativ 40 de miliarde de euro pentru energia care nu a putut fi injectată în rețea.

În 2027, consumul ar putea rămâne neacoperit în unele intervale

Studiul de adecvanță al Transelectrica, așa cum îl prezintă Păun, urmărește capacitatea sistemului de a răspunde consumului. Acesta indică o creștere a numărului de baterii, producători și alte tipuri de consumatori conectați, tendință care ar urma să continue.

Riscurile descrise de reprezentanta federației au termene și condiții distincte:

• În 2027, anul cu cele mai multe provocări tehnice, scenariul de referință indică aproximativ 140 de ore cu risc de neacoperire a consumului și posibile limitări ale accesului la rețea pentru un volum de aproximativ 36 GWh.
• Până în 2030, riscurile ar scădea dacă sunt menținute capacitățile flexibile existente.
• După 2030, riscurile ar crește dacă nu vor putea fi conectate capacități pe gaze sau alte tehnologii flexibile.
• În 2035, în toate scenariile raportului invocate de Păun, între 50% și 90% din volumele care nu vor putea fi injectate în rețea ar fi asociate necesității dezvoltării rețelei electrice, nu insuficienței producției.

Investițiile în regenerabile avansează mai repede decât cele în rețele, subliniază Păun. Sute de investitori activează în regenerabile, în timp ce rețelele sunt acoperite la nivel național de Transelectrica și patru operatori de distribuție. Producția accelerează. Rețeaua trebuie s-o poată primi.

Accesul mai rapid la rețea ar veni cu întreruperi acceptate

Păun propune și măsuri care folosesc mai bine infrastructura existentă. Conceptul non-wire, introdus de Comisia Europeană în pachetul EU Grids, presupune soluții de reglementare care reduc nevoia extinderii clasice a rețelelor.

Tehnologiile grid enhancing, adică soluțiile care sporesc capacitatea infrastructurii existente, ar putea aduce între 20% și 40% capacitate în plus până în 2040, la costuri cu 35% mai mici decât extinderea clasică, potrivit estimărilor Comisiei Europene invocate de Păun. Ea citează aceleași procente și pentru utilizarea mai eficientă a rețelei prin măsurile din pachet.

Un exemplu este racordarea flexibilă, concept introdus de câțiva ani la nivel european. Producătorul sau consumatorul ar primi acces mai repede dacă acceptă întreruperi într-un interval stabilit ori pentru câteva ore pe an. Racordare mai rapidă, cu pauzele acceptate de la început.

În evaluarea Cristinei Păun, această variantă ar reduce semnificativ investițiile necesare întăririi rețelei și trebuie integrată în reglementările existente. Ea propune ca, de anul viitor, să fie urmărit și cât de mult crește utilizarea capacității existente prin asemenea soluții de flexibilitate.

Tariful propus ar pune la plată și capacitatea rezervată

O altă propunere este tariful binom, prezentat de Păun ca o soluție care nu presupune investiții. Calculul ar avea două componente: capacitatea rezervată în rețea și consumul efectiv, în locul tarifării legate strict de volumul consumat.

Utilizatorii ar putea renunța la capacitatea pe care nu o folosesc. Astfel s-ar elibera rezervările existente doar pe hârtie și s-ar reduce investițiile necesare întăririi rețelei, susține reprezentanta federației. Capacitatea păstrată în rezervare ar intra la plată.