ANAF spunea că poate urmări banii din videochat. În 2026, nu poate raporta separat datele industriei

Într-un răspuns transmis Digi24.ro, preluat de BZI, instituția explică faptul că videochatul nu este evidențiat distinct și explicit în Clasificarea ocupațiilor din România (COR) și în Clasificarea activităților din economia națională (CAEN).

Pentru veniturile declarate individual, ANAF invocă în același răspuns Declarația unică, Formular 212: activitatea nu are acolo o încadrare distinctă. De aceea, instituția spune că nu poate furniza informații despre acest segment economic. Impozitul și contribuțiile au formular. Videochatul nu are rubrică.

Limita descrisă privește raportarea distinctă a sectorului. Lipsa unei categorii statistice proprii nu dovedește, prin ea însăși, că veniturile nu pot fi impozitate.

În 2023 existau cifre, în 2026 lipsesc categoriile distincte

Lucian Heiuș, fost președinte ANAF, avansa în 2023 aproximativ 5.000 de firme de profil și aproape 400.000 de persoane implicate în aceste servicii. Inventarul exista, măcar la nivelul declarațiilor publice.

Despre posibilitatea urmăririi încasărilor, Heiuș declara atunci: „Astăzi, dacă vorbim de veniturile care se obțin de pe platformele de videochat, aflăm orice informație. Există cinci platforme mari, unde orice firmă care funcționează în România pe acest domeniu de activitate are un contract cu ei și de acolo primesc bani. Acești bani intră prin bancă, îi putem urmări. Este un fenomen. Această industrie a videochat-ului a luat o explozie foarte mare în ultima perioadă, în România”. Pentru recuperarea sumelor, BZI descrie însă dificultăți legate de firmele externe care gestionează platformele și își mută sediile în jurisdicții greu accesibile inspectorilor români.

Oficiali ANAF au explicat obstacolul astfel: „Cei din industria de videochat sau creatorii de conținut (…) au sediul undeva pe o insuliță legată de Canada, te duci cu bărcuța să le duci o notificare din partea noastră”. Activitatea este online; explicația notificării ajunge la transportul pe apă.

Controale au existat. Potrivit BZI, inspectorii Antifraudă au identificat în 2025 cel puțin 500 de persoane despre care susțin că ar fi ascuns venituri de ordinul milioanelor de lei.

Iașul apare în estimările pieței și în verificările fiscale

Municipiul Iași, din județul Iași, este descris de BZI, pe baza aprecierilor specialiștilor din industrie și ale autorităților, drept unul dintre marile centre de videochat ale României, depășit doar de București.

Estimările cumulate din piață, provenite de la studiouri, agenții de recrutare și platforme de plăți, conturează următoarea situație pentru județ:

• Între 8.000 și 12.000 de persoane ar activa constant sau temporar în industrie.
• Ponderea femeilor este estimată la peste 90-95%.
• Peste 60% dintre modele ar fi studente sau proaspăt absolvente, atrase de programul flexibil și de veniturile mari în comparație cu piața locală a muncii.
• Peste 50% din activitate s-ar desfășura individual, de acasă. Restul se desfășoară în spațiile firmelor de profil.

În ultimii ani, inspectorii fiscali au identificat în Iași cazuri de tinere care ar fi rulat sute de mii de euro prin LiveJasmin, Chaturbate, OnlyFans sau MFC fără să achite impozitele pe venit și contribuțiile sociale, potrivit BZI.

Asociația de profil cere în instanță un răspuns despre legalitate

Companiile din domeniu folosesc, potrivit BZI, coduri pentru alte categorii de servicii:

• 9609, pentru alte activități de servicii personale;
• 6312, pentru activități ale portalurilor web;
• 6311, pentru prelucrarea datelor.

Asociația A.D.U.L.T. a dat în judecată Ministerul Afacerilor Interne (MAI), cerând o poziție oficială despre legalitatea serviciilor de masaj erotic și videochat pentru adulți. Solicitarea privește activitățile care exclud raporturile sexuale, sexul oral și sexul anal.

Organizația cere ministerului să precizeze dacă aceste servicii sunt legale sau sunt încadrate în sfera penală și, în a doua situație, în baza cărui text de lege.

Despre răspunsul ministerului și motivul procesului, Asociația A.D.U.L.T. transmite: „MAI nu vrea să răspundă la această întrebare, motivând că nu ar fi de interes public, în ciuda faptului că mii de români lucrează în aceste domenii. Miza procesului depășește industria adult. Întrebarea de fond este dacă o autoritate publică poate refuza să explice cetățenilor și antreprenorilor cum interpretează și aplică legea, pentru ca ulterior aceștia să riște controale, închiderea afacerilor sau acuzații penale tocmai din cauza lipsei de claritate”. Pentru a obține explicația autorității despre aplicarea legii, organizația a ajuns în instanță.

ANAF a mai transmis: „De asemenea, pentru persoanele fizice, în sistemul declarativ actual reprezentat de Declarația unică (Formular 212 – privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice), veniturile realizate din această activitate nu au o încadrare distinctă. Astfel, suntem în imposibilitatea furnizării informațiilor din segmentul economic menționat de dumneavoastră”.