Bolojan spune că ambulanțele riscă să nu mai intervină, dar rectificarea cere un guvern cu puteri depline

Despre consecințele posibile pentru intervențiile de urgență, Ilie Bolojan, premier interimar, a declarat la Digi24, potrivit Știri pe surse: „Gândiți-vă ce se întâmplă dacă mâine, în România, ajungem în situații în care avem un accident și nu ajung ambulanțele pentru că nu mai au motorină.”

Condiția în care s-ar putea ajunge aici a fost precizată tot de el: „Dacă nu avem un guvern care face o rectificare cât mai repede posibil, putem ajunge într-un astfel de scenariu.”

În privința cheltuielilor instituțiilor mari consumatoare de combustibil, Bolojan a explicat: „Gândiți-vă, de exemplu, că un alt efect pe care îl avem este că bugetele instituțiilor care au un consum important de combustibil nu ajung până la finalul anului. De ce? Aici e vorba de altceva. Războiul din Golf, blocarea Strâmtorii Ormuz ne-au dus în situația în care prețurile la combustibil au crescut cu 20–30%. Și, din luna martie, cheltuielile lunare sunt mult mai mari decât cele estimate. Din nou, e nevoie de rectificare.”

La Floreasca, suplimentarea din 2025 a fost urmată de înjumătățirea alocării

Problema banilor pentru funcționare nu se limitează, în explicația premierului, la carburanți. Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) Floreasca din București apare între exemplele cu care argumentează instalarea unui Executiv cu atribuții depline.

Comparația dintre bugetele inițiale pentru 2025 și 2026 a fost relatată de Mediafax. Despre alocarea decisă de Ministerul Sănătății, Bolojan a spus: „Gândiți-vă, de exemplu, că în cursul anului trecut, când s-a format bugetul, Unitatea de Primiri Urgență de la spitalul din București, de la Floreasca, care este cea mai mare din România, a avut o alocare inițială de 10 milioane de lei. Nici banii aceștia în 2025 nu i-au ajuns și au trebuit suplimentați. Anul acesta, Ministerul Sănătății cât credeți că i-a alocat? 5 milioane de lei, jumătate”

Suplimentare într-un an. Jumătate din alocarea inițială în următorul.

Despre efectele asupra funcționării, acesta a continuat în declarația relatată de aceeași agenție: „Deci, dacă cu un an înainte ai consumat peste 10 milioane și acum aloci jumătate, înseamnă că, practic, aproape la jumătatea anului, această unitate a rămas fără finanțare. Și când a venit domnul Cseke ministru interimar la Sănătate, a constatat că are probleme de funcționare”

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke, este astfel invocat de premier ca cel care a constatat dificultățile unității.

Pentru Târgu Mureș, Bolojan a prezentat următoarea comparație: „Aceeași situație este și la alte unități de primiri urgență din România, cum este Mureș. Avea în 2025 alocarea inițială de 8 milioane de lei, acum i s-au alocat sub 4 milioane de lei. Prin urmare, aveam și avem unități strategice, unitățile de primiri urgențe, care nu au alocările suficiente să funcționeze până la finalul anului”

În socoteala prezentată de premier, statutul strategic nu a venit și cu finanțare pentru întregul an.

Întrebat cum explică împărțirea fondurilor, el a formulat două acuzații alternative: „Sau dintr-o intenție premeditată de a duce banii în alte direcții și a lăsa servicii de bază fără acoperire, ca să mai poți primi ceva bani la rectificare, pe final de an, sau din incompetență, că nu poți să spui altfel.”

Mutarea banilor între programe nu mai acoperă funcționarea

Despre soluțiile folosite în timpul interimatului, premierul a precizat: „Cert este că noi, în această perioadă, am făcut rectificările din interiorul ministerelor, adică am realocat banii de la alte programe ca să asigurăm funcționarea, dar nu mai există capacitate pentru a acoperi funcționarea pe mai departe. Ori ai nevoie de rectificări de buget, deci de alocări din alte părți către aceste zone”

Funcționarea unor servicii a fost susținută din banii altor programe. Rectificarea cerută acum înseamnă modificarea bugetului pentru a aduce fonduri din alte părți, nu încă o mutare în interiorul aceluiași minister.

După aproximativ cinci luni de interimat, Bolojan invocă limitele Executivului în adoptarea politicilor și măsurilor bugetare. În explicația sa, ordonanța de rectificare îi este inaccesibilă unui guvern interimar. Varianta prin Parlament depinde de un acord politic și de menținerea echilibrului dintre alocări.

Premierul susține că schimbările făcute separat în comisiile parlamentare pot dezechilibra distribuția banilor și că Ministerul de Finanțe deține datele necesare. Interimatul are limite. Cheltuielile continuă.

Pe lângă finanțarea serviciilor publice, el invocă pregătirea bugetului pentru 2027 și împrumuturile de pe piețele internaționale. Predictibilitatea guvernării influențează, susține Bolojan, condițiile în care România obține acești bani.

Dobânzile consumă bani pe care premierul îi compară cu investițiile

Bolojan pune restricțiile viitorului guvern și pe seama împrumuturilor luate într-un ritm accelerat după 2020. Pentru 2024, el invocă un deficit de peste 9% din produsul intern brut (PIB), adică un nivel al cheltuielilor publice care a depășit veniturile.

Despre factura anuală a dobânzilor, a afirmat: „Când plătești într-un an 60 de miliarde de lei dobânzi, adică peste 3% din PIB, ceea ce înseamnă întreaga autostradă spre Moldova, care dispare, sau tot programul Anghel Saligny pe cinci ani de zile în toată România, atunci marja de mișcare devine foarte scăzută.”

Comparația pune alături banii plătiți pentru datorie și investițiile pe care i-ar putea finanța. În calculul lui Bolojan, fiecare leu suplimentar dat pe dobânzi reduce cu un leu resursele pentru investiții, educație ori sănătate.

Bolojan propune susținerea Guvernului Niculescu, dar liberalii merg în opoziție

Avertismentele bugetare sunt argumentul cu care Bolojan cere Partidului Național Liberal (PNL) să voteze învestirea Guvernului Luca Niculescu. Despre raportul dintre aceste nevoi și calculele partidului, el a declarat: „Aici nu mai e o problemă de calcule politice, e o problemă, pur și simplu, de responsabilitate pentru țara asta”

Propunerea nu înseamnă participarea liberalilor la guvernare. Vot pentru instalarea Executivului, apoi opoziție.

Bolojan a descris susținerea cerută partidului ca pe un vot întemeiat pe responsabilitate și necesitate. A admis că propunerea poate aduce un cost politic, dar a susținut că a preferat responsabilitatea pentru țară unui calcul electoral.

Despre limitele susținerii și despre eventualele negocieri, a adăugat: „Voi propune mâine PNL să acordăm, într-o anumită formulă, un vot pentru învestirea acestui guvern. Nu ca o formă de garanție politică, pentru că, așa cum v-am spus, Partidul Național Liberal va intra în opoziție. Aceasta este o decizie pe care ne-am asumat-o. Deci nu am negociat funcții, nu am negociat poziții în eșalonul doi, secretari de stat și așa mai departe. N-a fost niciun fel de negociere.”

Discuțiile anterioare vizau un acord de susținere pentru șase luni, prezentat în partid ca un armistițiu politic. Susținerea ar avea termen. Opoziția este anunțată de la început.

Propunerea va fi discutată sâmbătă în Biroul Politic Național al PNL. Votul Parlamentului asupra noului Executiv este programat marți, 20 octombrie, după audierea miniștrilor propuși.