La Cernavodă, efectele barjelor au fost mici, dar socoteala ar putea depăși 33 de milioane de lei

Raportul Comitetului interministerial Bala era aproape gata vineri, 16 octombrie 2026, și urma să fie adoptat, potrivit Ziare.com. Evaluarea acoperă perioada din iulie până la 15 octombrie 2026. Documentul consemnează că sumele nu fuseseră centralizate la redactare.

Milioanele includ și cereri de finanțare, nu doar cheltuieli raportate

Pragul financiar trebuie citit cu condițiile aferente: raportul pune alături estimări pentru intervenții eventuale, finanțări solicitate și costuri raportate de centrală. O estimare nu ține loc de factură achitată.

Pozițiile financiare sunt următoarele:

• Autoritatea Națională Apele Române estima necesarul pentru o eventuală intervenție cu pompe mobile și barje încărcate cu apă: între 4 și 6 milioane de lei pentru 14 zile, respectiv între 7 și 10 milioane de lei pentru 30 de zile. Valorile nu includ taxa pe valoarea adăugată (TVA), iar aplicarea soluției depindea de o decizie.
• MAI-IGSU cerea încă 2.074.000 lei la buget pentru o misiune de 10 zile. Banii erau destinați carburanților, pieselor de schimb și reparațiilor.
• Administrația Fluvială Dunărea de Jos solicita bani pentru două contracte de dragaj, adică îndepărtarea materialului depus pe fundul fluviului: 6.712.000 lei pentru 200.000 de metri cubi și 4.027.200 lei pentru 120.000 de metri cubi. Separat, barjele, anrocamentele, adică materialul de piatră folosit la lucrări, și serviciile asociate erau evaluate la 6.288.000 lei.
• Centrala Nuclearelectrică Cernavodă raporta o estimare de 3.600.000 lei, fără TVA. Aceasta acoperea modificările provizorii ale proiectului, închirierile și apa demineralizată.

Centimetrii anunțați în august nu au oprit coborârea apei

La 4 august, Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor, anunța rezultatul intervențiilor de până atunci: „Vești bune: la centrala nucleară de la Cernavodă, nivelul apei a crescut cu 2 cm față de ziua trecută”. Cota din acea perioadă era de minus 214 cm; la 16 octombrie ajunsese la minus 257 cm.

Valorile negative sunt raportate la cota zero a stației hidrometrice, un reper convențional față de care se măsoară nivelul apei. Nu reprezintă adâncimea Dunării.

În același anunț, ministrul continua: „Ținând cont de faptul că prognoza indica o scădere cu 2 cm, putem spune că operațiunea de ieri (lucrări hidrotehnice executate de Apele Române, n.r.) a adus un câștig net de cel puțin 4 cm, adică alte 2 zile de funcționare în plus doar din etapele de până acum. Felicitări, ANAR, pentru soluție!”. Evaluarea ulterioară indică, pentru soluțiile structurale temporare testate prin modelare, câștiguri de numai 1-3 cm.

În zilele de 7 și 8 august, patru barje au fost scufundate în Dunăre, lângă centrală, în prezența ministrului. Despre această etapă, Miruță declara: „Înțeleg că se așteaptă mici efecte și după aplicarea acestei secvențe de decizie”. Raportul constată că scăderea naturală a debitului a anulat efectul barjelor la Cernavodă.

Documentul explică și mecanismul: în absența dragajului pe Dunărea Veche, debitul s-a redistribuit către brațul Borcea. Barjele au fost amplasate; apa a continuat să urmeze această distribuție.

Digul a fost insuficient, iar extinderea nu încăpea în timpul de urgență

Nici epiul, un dig de 150 de metri, nu a produs un efect considerat suficient. Varianta prelungirii sale la 450 de metri a fost respinsă ca incompatibilă cu timpul disponibil intervenției de urgență. Soluția mai lungă nu încăpea în calendar.

Seceta din 2026 a coborât apa la un nivel scăzut record. Conform evaluării comitetului, niciunul dintre studiile disponibile nu anticipase valorile hidrologice înregistrate în acel an.

Pentru intervenția operativă, raportul stabilește ca priorități pregătirea echipamentelor mobile și testele de pompare, fără să le atribuie dinainte performanțe hidraulice nedemonstrate.