Legea salarizării a rămas neadoptată. Adrian Mitroi acuză pierderea a 770 de milioane de euro

„Măi oameni buni, nu vă mai jucați în 770 de milioane, o lege a salarizării mai bună decât atâta nu veți scoate. N ați fost în stare și nu sunteți în stare”, a declarat profesorul de economie Adrian Mitroi în intervenția într-un interviu video la B1 TV, la minutul 8:19, despre neadoptarea unei legi care să respecte condițiile finanțării.

Critica sa îi privește atât pe politicieni, cât și pe sindicaliști. Mitroi spune că sindicatele și toate partidele au ajuns repede la un acord, fără să precizeze că acesta ar fi vizat respingerea reformei. Acordul dintre ei și pierderea banilor europeni intră, astfel, în aceeași socoteală.

Mitroi reclamă decizii fără răspundere pentru bani

„Vraiști au făcut legea aia. Altă de aia cât casă mai puneți și acolo 700 vreo 4 miliarde de RON s-au dus și ăia pac pac. Vedeți ce înseamnă când nu sunt banii tăi și când în birocrația politică nu ești legat cu responsabilitatea faptelor tale”, a continuat Mitroi la minutul 8:50.

Profesorul susține că sancționarea imediată a incompetenței i-ar face pe cei care decid mai responsabili. În critica lui, puterea de a hotărî asupra banilor publici merge separat de obligația de a răspunde pentru rezultat.

Discuția a atins și privatizarea. Mitroi se declară favorabil vânzărilor făcute transparent și invocă posibilitatea capitalizării fondurilor de pensii. Separat, el critică metoda de book building invocată în discuție.

Guvernele trebuie judecate după deficit și datorie, susține profesorul

Mitroi propune schimbarea rapidă a guvernelor care nu îndeplinesc criterii clare. Duce ideea până la înlocuirea lor la fiecare două săptămâni, cu următorul executiv instalat în a cincisprezecea zi. Criteriile invocate sunt absența creșterilor deficitului și datoriei publice. Promisiunile primesc, în această evaluare, termen scurt.

El susține că o echipă înlăturată poate reveni cu alt program și alți oameni. Critica urmărește rezultatul guvernării, nu păstrarea unui cabinet indiferent de cifre.

Evaluarea sa economică este însă mai severă decât o critică la adresa unui executiv. Mitroi avertizează că, dacă aceeași conduită continuă, nivelul de trai ar urma să scadă semnificativ pentru o perioadă lungă, iar dezvoltarea economică și socială să sufere.

Mitroi distinge însă între criză și gravitatea situației: în evaluarea sa, România nu este în criză, dar se află într-o situație de o seriozitate și o gravitate pe care le consideră inimaginabile.

În aprecierea profesorului, costurile incompetenței administrative și ale reformelor amânate vor fi suportate prin inflație și depreciere, mai ales de partea săracă a economiei.