Sari la conținut

Concediul profesorilor trebuie plătit și pentru al doilea contract. Regula ministerului îl limitează la cel de bază

Sindicatele din educație cer schimbarea urgentă a regulilor care limitează concediul plătit al profesorilor la funcția de bază, deși aceștia lucrează și prin contracte separate, în regim de plată cu ora. Două contracte pentru muncă, unul singur pentru concediu. Organizațiile avertizează că păstrarea normelor poate aduce noi procese.

Lectură: 4 min
Contracte pentru concediul profesorilor
Contracte pentru concediul profesorilor - Imagine ilustrativă - Rezistența

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” (FSE „Spiru Haret”) au transmis luni, 12 octombrie 2026, Ministerului Educației și Cercetării solicitarea de modificare a normelor metodologice, potrivit Edupedu.ro. Cererea privește atât concediul de odihnă, cât și calculul tarifului pentru orele predate prin contractul suplimentar.

Ministerul a pus aceeași limitare în două ordine

Ordinul nr. 5559/2011 și Ordinul nr. 4050/2021 ale Ministerului Educației au prevăzut explicit: „Cadrele didactice în activitate care desfășoară și activitate în regim de plată cu ora au dreptul la concediul de odihnă plătit numai pentru funcția de bază, pentru care s-a încheiat contractul de muncă”. Regula nu a rămas într-un singur ordin. A fost prevăzută și în cel din 2021.

Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privește cauza C-706/23. Litigiul a pornit între Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” din municipiul Vaslui, județul Vaslui, și Uniunea Sindicală „Didactica” Vaslui, care a acționat în numele a 14 angajați.

În perioada 2019-2022, cei 14 angajați au lucrat în baza unor contracte pe durată nedeterminată, cu normă întreagă. În același timp, aveau și contracte pe durată determinată, pentru fracțiuni de normă, plătite cu ora.

Despre plata perioadei de concediu, Curtea a stabilit în hotărârea din cauza C-706/23: „Lucrătorul trebuie să primească remunerația obișnuită pentru această perioadă de repaus”. Școala calculase drepturile numai după contractul de bază.

Instanța europeană a precizat și reperul pentru suma datorată: „Valoarea remunerației plătite lucrătorilor pentru concediul minim anual plătit […] nu trebuie să fie mai mică decât media remunerației obișnuite primite de aceștia în perioadele de muncă efectivă”. Munca din contractul suplimentar nu poate dispărea când începe concediul.

Curtea a stabilit că dreptul european se opune unei reglementări prin care remunerația concediului anual: „nu ține seama de timpul efectiv lucrat și de veniturile obținute în cadrul executării acestui al doilea contract”.

Hotărârea prevede și acordarea proporțională a indemnizației de hrană pentru activitatea desfășurată prin contractul de plată cu ora. Valoarea acesteia trebuie inclusă în remunerația concediului anual, indemnizația de hrană fiind o componentă a remunerației și a condițiilor de încadrare în muncă.

În martie 2023, Tribunalul Vaslui le-a dat dreptate angajaților și nu a aplicat limitarea din ordine. Școala a contestat sentința la Curtea de Apel Iași, care a cerut CJUE să lămurească dreptul la concediu și la indemnizația de hrană atunci când norma întreagă este însoțită de un contract suplimentar.

Sindicatele cer să dispară concediul calculat după un singur contract

Cele două federații vor schimbarea normelor care stabilesc concediul de odihnă în învățământul de stat pentru personalul didactic, de conducere, de îndrumare și control, precum și pentru cel de cercetare. Cer următoarele:

  • Eliminarea limitării plății concediului la funcția de bază.
  • Recunoașterea explicită a concediului plătit pentru fiecare contract individual de muncă al profesorilor care lucrează și în regim de plată cu ora.
  • Programarea concediilor fără a ține cont de tipul și durata contractului individual de muncă.
  • O indemnizație de concediu cel puțin egală, pentru perioada respectivă, cu salariul de bază, sumele compensatorii, indemnizațiile, sporurile și majorările permanente. Sunt incluse indemnizația de hrană, cea pentru titlul științific de doctor, cea pentru zone izolate și sporul de suprasolicitare neuropsihică.

Separat, federațiile solicită modificarea bazei de calcul a tarifului orar, adică a drepturilor salariale folosite pentru stabilirea sumei plătite pe oră. La salariul de bază cer adăugarea, după caz, a următoarelor drepturi:

  • Majorarea acordată pentru predarea simultană.
  • Majorarea aferentă învățământului special.
  • Majorarea pentru cadrele didactice care au funcția de diriginte, precum și pentru învățători, educatoare, institutori, profesori pentru învățământul primar și profesori pentru învățământul preșcolar.
  • Sporul cuvenit pentru predarea în sistemul penitenciar.
  • Indemnizația aferentă zonelor izolate.
  • Indemnizația de hrană.
  • Sporul acordat persoanelor cu grad de handicap grav sau accentuat.
  • Sporul aferent suprasolicitării neuropsihice.

Federațiile își sprijină solicitarea pe hotărârea europeană, pe alte norme europene și pe Constituția României. Aceasta acordă prioritate reglementărilor internaționale privind drepturile fundamentale, în cazul neconcordanțelor cu legile interne, cu excepția situației în care Constituția sau legile interne sunt mai favorabile.

Invocând atribuțiile prevăzute de articolul 3 alineatul (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, sindicatele susțin că ministerul are obligația, nu doar dreptul, să modifice normele.

Avertismentul privește procese pentru acordarea drepturilor stabilite de CJUE și ulterior datei de 8 octombrie 2026. În socoteala invocată de sindicate intră și actualizări, dobânzi și cheltuieli de judecată.

Distribuie

Redacția Rezistența urmărește deciziile publice din partea în care nu merg: costuri, întârzieri și promisiuni neonorate. Ironia privește interpretarea, nu faptele. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră