Promisiunile pentru autostrăzi sunt declarate respectate. Pro Infrastructură estimează un deficit de 15 miliarde de euro

Problema banilor depășește însă un singur șantier. „Dacă luăm toate aceste finanțări europene și le comparăm cu investițiile care mai trebuie realizate doar în infrastructura rutieră majoră, fără să includem calea ferată, ne rezultă un deficit de aproximativ 15 miliarde de euro”, a explicat Ionuț Ciurea, director executiv al Asociației Pro Infrastructură, la evenimentul The Future is Now 2026, organizat de Adevărul.ro.

Fondurile europene nu acoperă investițiile rutiere majore

Calculul asociației pune față în față finanțările europene și investițiile care mai trebuie executate în infrastructura rutieră majoră. Necesarul de investiții feroviare nu este inclus în această comparație.

Ciurea a luat în calcul următoarele resurse:

• Sumele rămase din PNRR, analiza urmărind proiectele rutiere și feroviare finanțate prin acest program, inclusiv lucrările rămase de executat pe A7.
• Fondurile disponibile prin programul SAFE.
• Resursele din Programul Transport.

Dimensiunea actualului program european este un alt reper: „Programul Transport actual, care se încheie practic peste doi ani, are o alocare totală de aproximativ 10 miliarde de euro. Este bine, dar este mult sub nevoile pe care le avem”, a precizat Ciurea.

Potrivit acestuia, lipsa finanțării privește atât șantierele deschise, cât și proiectele cu contracte semnate, dar fără lucrări începute efectiv. Numărul proiectelor contractate sau pregătite depășește resursele bugetare disponibile. Semnătura pe contract nu ține loc de finanțare integrală.

Ciurea explică și avantajul acestei abordări: întârzierile unor proiecte pot fi compensate prin accelerarea altora. Pe termen lung, avertizează el, investițiile trebuie planificate după banii disponibili și după capacitatea pieței de a susține lucrările.

A8 ar putea consuma aproape cât alocarea unui întreg program

Autostrada A8, Autostrada Unirii, ar urma să lege Moldova de Transilvania. Pentru dimensiunea și dificultatea proiectului, evaluarea lui Ciurea rămâne prudentă: „Un mare semn de întrebare este Autostrada A8. Are aproximativ 300 de kilometri, dintre care peste 100 de kilometri sunt în zona montană, împărțiți în mai multe loturi. Nu aș putea să dau un termen fix de finalizare”, a arătat directorul asociației.

El estimează că întreaga autostradă ar putea ajunge la aproximativ 8-8,5 miliarde de euro. Termenul de comparație este alocarea întregului Program Transport, care trebuie să susțină și alte categorii de infrastructură. O autostradă, aproape cât un program cu mai multe destinații.

Costurile și complexitatea lucrărilor fac dificilă stabilirea unui calendar realist. În privința banilor și a finalizării, „Îmi vine greu să cred că vom găsi suficienți bani până în 2030 ca să terminăm A8. Nu văd A8 terminată mai devreme de șapte-opt ani. Doamne ajută să mă înșel. Este o mare problemă cu finanțarea”, a avertizat Ciurea.

Finanțarea SAFE există pentru sectoarele Pașcani-Iași-Ungheni de pe A8 și Pașcani-Suceava-Siret de pe coridorul A7. Potrivit lui Ciurea, lucrările pentru aceste tronsoane valorează aproximativ 5,5 miliarde de euro, față de o alocare de 4,2 miliarde de euro. Diferența indicată de el depășește un miliard de euro. Finanțat nu înseamnă finanțat până la capăt.

Finalizarea acestor lucrări până în 2030 depinde, spune Ciurea, de resurse suplimentare de la buget sau din împrumuturi. Mai depinde și de capacitatea autorităților de a atribui contractele și de a le derula.

Promisiunile respectate vin cu un termen greu de respectat

Poziția oficială asupra rezultatelor de până acum este formulată de Scrioșteanu astfel: „Astăzi, în 2026, putem spune că ne-am respectat promisiunile și prioritățile. Este foarte important în această perioadă să învățăm din trecut”, a declarat secretarul de stat la același eveniment.

Pentru deschiderea A7 până la Pașcani, același oficial introduce însă rezerva: „Este foarte greu să se deschidă circulația până la Pașcani până la finele anului, deși constructorul își menține angajamentul. După cum se vede, toamna începe, ușor-ușor, să își facă simțită prezența. Mai ales în zona structurilor, este destul de complicat. Nu trebuie să riscăm să facem lucrări de slabă calitate”, a avertizat Scrioșteanu.

Prioritățile sunt declarate respectate. Calendarul primește avertismentul chiar de la minister.

Scrioșteanu cere mai multă atenție la calitatea lucrărilor și mai multă exigență față de firmele care le execută. Motivul invocat este concret: la finalizarea unor lucrări sunt constatate elemente care arată că nu toate cerințele au fost îndeplinite pe parcursul șantierului. Cerințele existau și înainte de recepție.

Secretarul de stat susține că programul investițional pentru 2021-2030, stabilit în 2020, a păstrat prioritățile în ciuda schimbărilor de la conducerea ministerului. Programul a urmărit investiții în toate regiunile, inclusiv în contextul mobilității militare, și implicarea majorității factorilor politici în decizii.

Potrivit lui, strategia a ajutat la atragerea fondurilor europene și la obținerea acordului pentru supracontractarea proiectelor în cadrul financiar european 2021-2027, adică asumarea unor contracte peste alocarea disponibilă. Scrioșteanu spune că aceasta a contribuit la creșterea absorbției fondurilor europene pentru transport.

Tot el anticipa că România va atinge, în jurul datei de 20 octombrie 2026, pragul de 1.500 de kilometri de autostradă dați în trafic. Pragul anunțat nu acoperă însă diferența de finanțare calculată de asociație.

Ritmul investițiilor depinde de bani suplimentari

România, Bulgaria și Grecia încearcă să obțină o alocare mai consistentă pentru politica de coeziune în viitorul buget european, a declarat Scrioșteanu. Demersul urmărește coordonarea statelor din Europa de Sud-Est la nivelul Comisiei Europene.

Secretarul de stat a indicat și viitoare alocări suplimentare pentru mobilitatea militară, domeniu în care există deja câteva proiecte finanțate. Potrivit lui, combinarea mai multor surse de finanțare este necesară pentru păstrarea cel puțin a ritmului actual al investițiilor.