Locuitori din Târgu-Neamț fac duș la 2 noaptea. Conducta nouă așteaptă rezolvarea contestațiilor

În orașul cu 18.000 de locuitori, alimentarea este mai mult oprită de prin iulie, iar când revine, presiunea nu ajunge pentru etajele superioare, potrivit Libertatea.ro. La vizita de marți, 6 octombrie, oamenii descriau o viață organizată după robinet, nu după ceas.

Marius, de 39 de ani, locuiește la etajul III. Despre programul în care reușește să folosească apa, el a declarat pentru Libertatea.ro: „Ca să fac un duș sau ca să bag mașina de spălat, mă trezesc la 2:00 noaptea. Doar atunci pot să prind apa, când ceilalți vecini dorm. Apoi, mai ațipesc câteva ore și, la 05:30 plec la serviciu”.

La etajele III și IV, apa poate lipsi și atunci când curge la parter. Un frizer care lucrează la baza unui bloc tunde doar pe uscat: a scos spălatul părului dintre serviciile salonului.

Vasile, de 79 de ani, locuitor din Târgu-Neamț, a descris pentru Libertatea.ro alimentarea astfel: „seara – puțin, noaptea – puțin mai multă, ziua deloc”. Stă la etajul II, dar blocul este în pantă, într-o poziție pe care o compară cu etajul IV din partea de jos a orașului. Dacă descoperă apă când merge noaptea la baie, soția se ridică să pornească mașina de spălat.

Factura a ajuns și după două săptămâni fără apă

În Humulești, cartier al orașului Târgu-Neamț, gospodăriile care au apucat să-și sape puțuri au o sursă proprie. Ceilalți cumpără apă îmbuteliată și folosesc recipientele aduse pe străzi de ApaServ.

Costică, de 71 de ani, localnic din Humulești, i-a explicat Libertatea.ro cum spală familia rufele: „strângem apă de la ploaie. Curge de pe casă, vine într-un butoi, și de acolo o ia soția și spală la mână, în albie”.

După două săptămâni fără apă, a primit totuși o factură. Despre suma cerută, Costică a spus: „70 de lei, cu tot cu comisionul de 4 lei pe care-l iau, pentru că facturează. Pentru o lună, două persoane. Consum estimativ, fără să citească. Și noi n-avem apă”. Estimarea a funcționat și fără alimentare.

De teama penalităților pentru întârziere, bărbatul a achitat factura a doua zi.

În Agapia, comună din județul Neamț, un alt localnic, Vasile, de 80 de ani, spune că ApaServ îi trimite în continuare facturi, deși nu mai primise apă de la companie de aproape două luni. Reclamă și plata canalizării. Nu a achitat factura și a pus-o deoparte.

El își cheltuise economiile strânse împreună cu soția pentru o sursă proprie. Despre lucrare, Vasile a declarat pentru Libertatea.ro: „Cu săpat, cu tuburi, m-a costat 8.000 de lei. Dar acum am apă potabilă, bună, nici nu-mi mai trebuie apa lor, cu clor și ruginită”. Apa din curte a fost plătită separat. Facturile rețelei au continuat.

Vasile, de 65 de ani, tot din Agapia, susține că aerul care trece prin conductă înaintea apei i-ar învârti apometrul. Nu își amintește dacă pe factură au apărut 4 sau 6 metri cubi. A închis alimentarea de la coloană și spune că o va redeschide când va auzi că a revenit apa în sat.

O explicație asemănătoare este avansată de un bărbat care lucrează la o asociație de bloc din Târgu-Neamț: susține că, după golirea instalației, aerul ar pune apometrele în mișcare până când ajunge apa. Sunt explicațiile locuitorilor pentru consumul pe care îl contestă.

Puțul se plătește la metru, fără certitudinea că va da apă

Criza afectează și cinci comune din județul Neamț, racordate la aceeași companie județeană:

• Vânători-Neamț;
• Răucești;
• Agapia;
• Bălțătești;
• Grumăzești.

În Agapia, unde localnicii spun că apa lipsește complet de mai bine de două luni, echipele care forează puțuri au de lucru prin curțile oamenilor.

Marius, de 34 de ani, localnic care transportă tuburile cu un camion, spune că săparea unei fântâni ajunge la 650 de lei metrul. Unii au găsit apă la 25 sau la 30 de metri. Alții nu au găsit deloc. Au fost și lucrări de peste 20 de metri care au dat de numai un metru și puțin de apă, aproximativ cât un tub.

Prețul este pe metrul săpat. Apa nu este inclusă în promisiune.

Un pensionar din comună spune că nu are bani de fântână, pentru că veniturile îi trebuie pentru medicamente și alte cheltuieli. Se aprovizionează de la fântânile de pe drum, cu gălețile, luând câte aproximativ 5 kilograme de apă: durerile de spate nu îi permit să ducă mai mult.

Toaletele și băile depind de bidoane

ApaServ a amplasat pe străzile din Târgu-Neamț recipiente de câte 1.000 de litri cu apă menajeră, folosită pentru toalete și pentru spălat vase. Astfel de rezervoare au fost aduse și în Humulești.

În curtea casei unde a copilărit Ion Creangă, lângă toaletele vizitatorilor, se află două bidoane de câte 200 de litri. Un anunț îi avertizează pe turiști că nu este apă. Casa primește aproximativ 50 de vizitatori pe zi, mulți veniți de departe cu autocarele.

La colegiul din apropiere, directoarea a spus, în timpul vizitei din 6 octombrie, că exista apă din rețea. În curte rămăseseră însă patru recipiente ale ApaServ, fiecare de câte 1.000 de litri, amplasate în spatele toaletelor.

Ana, de 71 de ani, locuitoare din Târgu-Neamț, stă la casă și se ridică noaptea să verifice dacă poate porni mașina de spălat. Are o pompă din care ia apă cu găleata pentru WC. Într-o zi fără alimentare, i-a dus apă și unui vecin, ca să poată spăla vasele.

Agripina, de 85 de ani, locuiește la etajul II. Spală noaptea, când presiunea permite funcționarea mașinii, și păstrează rezerve într-o căldare și în bidoane de 10 litri.

Elena, de 59 de ani, locuiește la etajul III și se întorsese din Italia cu două săptămâni înaintea discuției cu reporterii. Spune că în săptămâna precedentă nu avusese deloc apă. Reușise abia atunci să facă un duș; în rest se spălase la lighean, cu apă plată cumpărată.

Cu două săptămâni înaintea relatării, un hotel din Târgu-Neamț anunțase că pune gratuit la dispoziția localnicilor o cameră cu baie pentru duș. Managerul spune că au venit peste 50 de persoane.

Din 13 puțuri mai funcționează două

Seceta a redus Ozana la un fir de apă și a golit puțurile din care se alimentează orașul. Din apa rămasă, o parte se pierde pe câmpuri, prin găurile conductei vechi de peste 20 de ani.

Daniel Harpa, președintele Consiliului Județean Neamț, a explicat într-un interviu telefonic pentru Libertatea.ro că, din cauza secetei, nivelul apei subterane a coborât cu aproximativ 7-8 metri în zona unde se construiește autostrada A8. Pe tronsonul din comuna Vânători-Neamț, din 13 puțuri mai funcționează două. De acolo era asigurată o mare parte a alimentării orașului.

A doua problemă, spune Harpa, este conducta de 16 km: ruginită și prea mică pentru numărul actual de utilizatori. Până în septembrie 2026, la conducta de alimentare a ApaServ fuseseră înregistrate 260 de avarii, un record.

Rețeaua fusese dimensionată pentru situația de acum aproximativ 20 de ani, când o companie din Târgu-Neamț administra alimentarea orașului. După desființarea acesteia, pe aceeași structură au fost racordate și comunele Agapia, Bălțătești, Grumăzești și Vânători-Neamț. Harpa spune că, și dacă ar exista suficientă apă, conducta nu ar face față până la ultima comună.

ApaServ se află în subordinea Consiliului Județean Neamț. Directorul general, Vlad Angheluță, fost prefect al județului, avea în 2023, când a fost reinstalat la conducerea companiei, un salariu de 17.000 de lei pe lună, potrivit ultimei declarații de avere publice menționate de Libertatea.ro.

Proiectul conductei a fost mutat între instituții timp de șase ani

Harpa spune că proiectul de înlocuire se află la Consiliul Județean de aproximativ șase ani. Finanțarea a fost mutată de la Ministerul Dezvoltării la Compania Națională de Investiții și apoi la programul Anghel Saligny.

După preluarea conducerii Consiliului Județean, în 2024, afirmă că a decis realizarea investiției din bugetul județului. Expertizele și celelalte pregătiri au fost făcute în 2025, când a fost lansată licitația.

Sumele prezentate de președintele Consiliului Județean sunt:

• 300 de milioane de lei, valoarea estimată a investiției pentru care a fost lansată licitația;
• 2.800.000 de lei, suma despre care spune că este asigurată din bugetul județului pentru 2026;
• diferența până la două sute și ceva de milioane de lei, pe care afirmă că urmează să o asigure în anul următor, după ofertele mai mici primite la licitație.

Licitația este însă întârziată de contestații. Bugetul are o sumă pentru anul în curs și o promisiune pentru următorul. Contractul are contestații.

Întrebat dacă altă companie ar putea prelua o parte dintre utilizatori, Harpa a spus că nu vede o soluție: alimentarea ar depinde tot de apa din zona Neamțului. El leagă rezolvarea completă de schimbarea întregii conducte, la dimensiunea cerută de oraș și comune.

Intervenția pe tronsonul critic încă așteaptă avize

Soluția temporară pregătită de ApaServ privește 4 km de conductă din zona Preutești, județul Neamț, unde se înregistrează cele mai multe avarii. Harpa spune că intervenția este finanțată printr-un credit de 4 milioane de lei, cu avizul Consiliului de Administrație.

La momentul interviului, compania trebuia să obțină avize de la Apele Române, de mediu și alte aprobări. Președintele Consiliului Județean spune că reprezentanții ApaServ i-au promis începerea lucrărilor într-o lună. Tronsonul critic avea finanțare pe credit, nu și lucrări începute.

Înlocuirea ar urma să fie făcută de angajații companiei. Materialele trebuie cumpărate prin procedură de achiziție. Harpa estimează o îmbunătățire a situației până în decembrie.

Despre rezultatul intervenției și termenul investiției integrale, Harpa a adăugat: „Eu sper ca la anul, pe vremea asta, să termin investiția. Dar se rezolvă, să spunem, 80% problema și cu schimbarea celor 4 km de țeavă”. Pentru soluția completă, licitația rămâne întârziată.

Președintele Consiliului Județean afirmă că îi înțelege pe locuitori, că locuiește în zonă și că a fost primar trei mandate. Spune că nu poate rezolva în doi ani probleme acumulate în zeci de ani și le cere oamenilor încredere.

Întrebat despre propria alimentare cu apă, a precizat: „Eu am apă, pentru că mi-am făcut sursă proprie”. Localnicii care nu își permit o fântână se aprovizionează de pe drum.

Harpa susține că promisiunile de finanțare primite nu au fost respectate și că pregătirea proiectului a necesitat numeroase avize și exproprieri pe traseu. Despre cauza întârzierii, a încheiat: „Nu este vorba de bani, este vorba de procedură”. Printre cei care au depus contestații se află și firma care și-a adjudecat contractul.