Oana Gheorghiu spune că primăriile au ocolit reducerea de 10% mutând angajații concediați în firme locale

„Ce s-a decis în Guvern și PSD a aprobat a fost reducerea cu 10% a personalului în toate instituțiile, entitățile și UAT-urile (unități administrativ-teritoriale). Lucrul acesta nu s-a întâmplat peste tot”, a declarat Oana Gheorghiu în podcastul „Controverse” al Spotmedia, în discuția cu jurnaliștii Matei Udrea și Emilian Isailă.

Fenomenul a fost identificat în urma raportărilor privind numărul companiilor de stat, a explicat Gheorghiu. Acesta a crescut mai ales la nivel local, în localități mici. Reforma care trebuia să reducă aparatul administrației a venit cu firme în plus.

La Sectorul 2, restructurarea a schimbat locul celor 130 de angajați

La două zile după publicarea ordonanței, Rareș Hopincă, primarul Sectorului 2 din București, din PSD, a înființat o societate pe acțiuni subordonată primăriei, destinată administrării parcărilor. Cei 130 de oameni concediați în urma restructurării au fost transferați acolo, potrivit Spotmedia. Primăria i-a scos din schemă. Firma ei i-a primit.

Posibilitatea de a ocoli reducerea prin societăți comerciale subordonate consiliilor locale fusese semnalată imediat după adoptarea măsurii. Pe 25 februarie 2026, Ionuț Pucheanu, primarul municipiului Galați, din PSD, declara pentru Spotmedia: „Eu cred că reforma administrativă trebuia să fie mai profundă. Nu facem altceva decât să dăm cu un burete peste crusta prinsă pe buboiul acesta numit administrație publică centrală și locală. Eu vă spun că măsura în sine nu își va atinge scopul, pentru că la nivelul consiliilor locale ai posibilitatea legală de a te eschiva acestei măsuri prin crearea unei societăți comerciale aflate în subordinea consiliului. Nu doar că muți niște oameni dintr-o parte în alta, dar, per ansamblu, costul efectiv crește”.

Transferul făcut la Sectorul 2 a folosit tocmai mecanismul descris de Pucheanu: angajații concediați au ajuns într-o societate subordonată primăriei.

Nimeni nu a calculat impactul ordonanței privind restructurările, potrivit Spotmedia.

Taxele au crescut înaintea reformei promise

După învestirea Guvernului Ilie Bolojan de către Parlament, în iunie 2025, primele măsuri pentru reducerea deficitului bugetar au fost majorările de taxe. Taxa pe valoarea adăugată (TVA) a ajuns la 22%, după o creștere de 3 puncte procentuale, potrivit Spotmedia. Contribuabililor li s-a promis, la pachet, eficientizarea și restructurarea administrației centrale și locale. Taxa a crescut. Reforma a rămas de negociat.

Spotmedia pune deficitul pe seama celor trei ani de guvernare ai coaliției PSD-PNL, în perioada Iohannis, Ciucă și Ciolacu. Publicația relatează că PSD a acceptat impozitarea mai mare, dar s-a opus restructurărilor din administrația centrală și din primării.

La reuniunea națională a primarilor de comune din 10 februarie 2026, Sorin Grindeanu declara: „Restructurările sunt absolut necesare acolo unde schemele au fost supraîncărcate, dar nu puteam fi de acord noi cu tăierile așa, paușal…”.

Pe 24 februarie 2026, după negocieri în coaliție, Guvernul a adoptat ordonanța de urgență care prevedea reducerea efectivă cu 10% a schemelor de personal din primăriile dependente de bani de la buget.

Deși susținută și de PSD, decizia a provocat o ruptură între PNL și USR, pe de o parte, și social-democrați, pe de alta. Spotmedia situează în acel moment începutul campaniei de critici a lui Sorin Grindeanu împotriva lui Ilie Bolojan.

Austeritatea din 2023 tăiase mai ales posturile goale

În septembrie 2023, Marcel Ciolacu, atunci prim-ministru și lider PSD, adoptase o altă ordonanță cu măsuri de austeritate. Reducerile de personal au eliminat din organigramele instituțiilor în principal posturi neocupate. Au fost tăiate mai ales locurile în care nu lucra nimeni.

Ordonanța nu a avut efectul anunțat, iar deficitul bugetar a continuat să crească, potrivit Spotmedia.

Despre cheltuielile mutate acum în companiile locale, Gheorghiu a adăugat: „Avem acest fenomen. Avem risipă prin faptul că fiecare orășel, fiecare comună își face o companie locală. Primăria respectivă, în loc să-și optimizeze costurile, le ascunde și are aceeași pierdere, poate chiar mai mare. Și este nevoie de fonduri de la bugetul de stat chiar mai mari decât până acum”.