Claudiu Sandu admite anchetatori supraîncărcați, dar respinge scoaterea consumatorilor de sub pedeapsa penală

La Constanța, rezultatul acestei capacități de intervenție se măsoară în 20,5 tone de droguri capturate în Portul Constanța în ultimii 25 de ani, potrivit unei analize G4Media și Info Sud-Est din septembrie. Un sfert de secol de capturi, față în față cu argumentul că dosarele pot primi prioritate.

Despre posibilitatea de a concentra anchetele asupra marilor traficanți, Sandu afirmă în mesajul său publicat de G4Media: „Pe de o parte, nimic nu impiedica organele de aplicare a legii sa prioritizeze si acum dosarele si sa le lucreze cu prioritate pe cele care privesc mari traficanți de droguri”. Biroul Antidrog din Constanța a fost înființat abia în 2024. Prioritatea putea exista; biroul a venit atunci.

Sandu admite aglomerarea dosarelor, dar respinge soluția propusă

Senatoarea Viorica Stoiciu, fostă membră PSD, a depus la Senat un proiect care, dacă va fi adoptat, ar urma să dezincrimineze consumul de droguri, nu traficul. Inițiativa este susținută de senatorul USR Cristian Ghinea și de liberalul Daniel Fenechiu.

Sandu precizează că nu a lucrat niciodată în DIICOT și nu are experiență în investigarea acestor fapte. A intervenit în dezbaterea privind modificările propuse la Legea 143/2000 privind traficul și consumul ilicit de droguri după ce a constatat că opiniile profesioniștilor și ale cetățenilor sunt împărțite.

El acceptă argumentul că numeroși consumatori sunt victime și că pedepsirea lor, inclusiv cu închisoare cu executare, este disproporționată. Consideră că mulți încep să consume din teribilism. Alternativa pe care o propune este reducerea pedepselor.

Acceptă și faptul că numărul mare de dosare încarcă structurile antidrog. Contestă însă concluzia că dezincriminarea ar întări lupta împotriva marilor traficanți. În argumentația sa, aglomerarea este reală, dar nu justifică eliminarea răspunderii penale pentru consumatori.

Procurorul susține că o parte importantă a consumatorilor ajung să vândă droguri pentru a face rost de bani cu care să își continue consumul. Tot el afirmă că tehnologia și comunicațiile securizate au schimbat distribuția, făcând dificilă delimitarea marilor traficanți.

Despre trecerea de la consum la distribuție, „Orice consumator poate deveni peste noapte distribuitor deci traficant”, spune Sandu. Argumentul prioritizării marilor traficanți vine astfel alături de propria dificultate de a-i delimita.

Statul nu poate combate fenomenul, susține chiar procurorul

În evaluarea lui Sandu, România nu are capacitatea instituțională de a combate fenomenul drogurilor. Polițiștii și procurorii DIICOT ar reprezenta singura barieră reală. El consideră adevărată afirmația ministrului de Interne Cătălin Predoiu că România a pierdut bătălia cu drogurile.

Despre intervențiile care ar trebui să existe în afara anchetelor penale, „In rest, nu există centre de reabilitare, nu există campanii serioase de informare si conștientizare si nu exista interes la nivel politic de a lua masuri reale pentru a apara tanara generație de tentația drogurilor”, afirmă procurorul.

Sandu susține că dependența are efecte devastatoare asupra sănătății și că, de cele mai multe ori, consumatorii nu reușesc să iasă din ea. În opinia sa, consumul pune în pericol atât individul, cât și societatea, prin răspândirea lui.

El mai afirmă că statele care au legalizat consumul unor droguri ușoare întâmpină dificultăți în controlarea fenomenului. Susține că persoanele care consumă aceste substanțe trec treptat la droguri de mare risc.

Ca exemplu al puterii rețelelor de trafic, procurorul invocă Olanda. Potrivit relatării sale, în urmă cu un an sau doi au fost luate măsuri excepționale pentru protejarea prim-ministrului, după apariția unor informații că bande de traficanți ar fi plănuit să îl asasineze pentru poziția sa față de trafic.

Sandu acuză traficanții că urmăresc să câștige bani prin distrugerea vieților consumatorilor. Susține că sumele obținute sunt folosite pentru coruperea politicienilor, magistraților și polițiștilor și apreciază că România este probabil cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană.

În concluzia sa, dezincriminarea ar putea funcționa într-o țară în care majoritatea populației conștientizează pericolul consumului. Consideră însă că exemplul Olandei contrazice această posibilitate.

Pentru România, invocă un stat de drept care, în opinia sa, nu funcționează, corupție ridicată și lipsa resurselor pentru măsuri alternative. Acuză și lipsa educației tinerei generații, susținând că directorii instituțiilor de învățământ încearcă să ascundă problemele legate de droguri în loc să sesizeze poliția. Tot el reclamă indiferența politică față de reformarea justiției și a organizării poliției.

În aceste condiții, „Efectul unei asemenea măsuri ar putea fi catastrofal pentru societate”, avertizează Sandu. Este riscul pe care îl invocă pentru a respinge dezincriminarea, nu un efect deja produs.

Ruta este recunoscută, iar biroul Antidrog a venit târziu

DIICOT recunoaște în rapoartele oficiale prezentate de G4Media că Portul Constanța se află pe o nouă rută balcanică alternativă, folosită de traficanți pentru transportul drogurilor din Asia în Uniunea Europeană. Ruta apare în rapoarte; structura locală Antidrog a apărut mult mai târziu decât începutul perioadei analizate.

În ultimii cinci ani, capturile din port prezentate de G4Media cuprind heroină din Iran și transportul de pulpă de fructe din Ecuador. Cea mai recentă captură a fost raportată în 2026: 202 kilograme de heroină intrate în port în 2025, la terminalul SOCEP.

Info Sud-Est a prezentat și situația containerelor flotei Iranului, aflate sub sancțiuni ale Uniunii Europene și ale Statelor Unite ale Americii. Acestea ajungeau în Portul Constanța și intrau de fiecare dată în terminalul SOCEP. Mărfurile erau intermediate de aceeași companie, Etamad Grup Sea and Land Transport.

Autoritatea Vamală Română declara că nu deține informații despre mărfurile venite din Iran. Containerele aveau un terminal și un intermediar repetat. Informațiile autorității vamale se opreau înaintea mărfurilor.

Comparațiile prezentate de G4Media arată dimensiunea capturilor din alte porturi:

• În Portul Rotterdam au fost confiscate 70 de tone de cocaină în 2021.
• Tot la Rotterdam, vameșii au depistat 8 tone de cocaină într-o singură zi din august 2023.
• În Anvers, Belgia, au fost depistate peste 110 tone de cocaină în 2022.

G4Media caracterizează rezultatele din Portul Constanța drept un eșec. Președintele Nicușor Dan a lăudat însă DIICOT pentru activitatea de la festivalurile de muzică organizate în România. Bilanțul din port și laudele de la festivaluri privesc aceeași instituție.