DNA a păstrat concluziile unei probe excluse. Instanța îi trimite înapoi dosarul Caraiman

Instanța a respins toate contestațiile împotriva hotărârii Tribunalului București, potrivit Știri pe surse. Ancheta privește achiziții publice de 66.248.252 de lei, inclusiv TVA, încheiate de Complexul Multifuncțional Caraiman, instituție subordonată Consiliului Local al Sectorului 1 din București.

Procurorii au folosit specialiștii proprii fără să justifice excepția

La 29 august 2025, Tribunalul București a admis în parte cererile și excepțiile inculpaților. A exclus o probă întocmită de specialiști angajați ai DNA, folosiți în locul unor experți independenți desemnați pentru o expertiză judiciară.

Judecătorul a constatat că procurorii nu demonstraseră condițiile excepționale care permiteau această procedură. Nu identificaseră:

• un pericol concret de pierdere a probelor;
• riscul ca situația de fapt să fie modificată;
• o împrejurare din care să rezulte nevoia urgentă de a lămuri aspectele investigate.

Natura documentelor și timpul scurs de la începerea anchetei permiteau efectuarea unei expertize, a reținut instanța. Procedura excepțională fusese folosită; excepția nu fusese demonstrată.

Tribunalul a considerat că soluția aleasă de DNA înlocuise nelegal expertiza și îi lipsise pe inculpați de garanțiile procesuale ale acesteia. Vătămarea concretă a drepturilor lor putea fi înlăturată numai prin excluderea probei.

Specialiștii analizaseră presupusele încălcări ale regulilor achizițiilor publice, pregătirea și atribuirea contractelor, precum și aspectele financiar-contabile pe care se sprijineau acuzațiile. Concluziile lor ajunseseră inclusiv în descrierea faptelor imputate.

Apărarea a arătat că pasaje consistente fuseseră preluate direct în rechizitoriu, uneori fără precizarea provenienței. În cazul fostului director executiv al complexului, Gomes Iuliana-Livia, unele acțiuni și împrejurări invocate pentru cele două acuzații de abuz în serviciu erau descrise exclusiv prin concluziile specialiștilor DNA, potrivit apărării.

Remedierea a lăsat în acuzații tocmai concluziile excluse

După hotărârea de excludere, procurorii trebuiau să corecteze neregularitățile rechizitoriului și să precizeze dacă mențin trimiterea în judecată. DNA a emis o ordonanță prin care a menținut acuzațiile. A păstrat însă și numeroase pasaje provenite din proba pe care instanța o eliminase.

Înlăturarea trimiterilor explicite la document nu rezolva problema: analiza angajaților DNA fusese încorporată chiar în relatarea presupuselor fapte. Documentul putea ieși din dosar, iar conținutul său rămânea în actul trimis judecătorului.

Tribunalul a explicat că remedierea depășea o operațiune de redactare. Fără concluziile excluse, rechizitoriul trebuia să arate limpede ce conduită i se impută fiecărui inculpat, ce obligații ar fi încălcat și ce consecințe i se atribuie.

În hotărârea din 12 martie 2026, Tribunalul București a constatat că actul de acuzare cuprindea în continuare: „pasajele și referirile extrem de ample” la proba exclusă. Ordonanța de remediere exista; neregularitatea persista.

Judecătorul a stabilit că deficiențele împiedicau determinarea obiectului și limitelor judecății, adică stabilirea clară a faptelor și acuzațiilor pe care instanța urma să le examineze. A dispus restituirea cauzei la parchet.

Contractele și prejudiciul invocat au rămas înaintea judecății pe fond

Contractele cercetate au fost încheiate în perioada în care Gomes Iuliana-Livia conducea complexul. Rechizitoriul arată că, din octombrie 2018 până în martie 2020, Minimed Solutions S.R.L., reprezentată de omul de afaceri Peptan Mihai, a fost singurul ofertant în cinci proceduri. Le-a câștigat pe toate.

Două contracte vizau achiziționarea și extinderea unui sistem integrat de telemedicină. Procurorii au susținut că documentațiile ar fi favorizat operatorul câștigător prin cerințe tehnice restrictive și că alte societăți comerciale ar fi fost implicate în presupusa fraudare a procedurilor.

În cursul anchetei fusese consemnată o evaluare a presupusului prejudiciu de 23.370.834,87 lei. În rechizitoriu, procurorii au indicat 17.205.091,34 lei. Sunt valorile invocate de acuzare; acuzațiile nu au fost analizate pe fond.

În judecată au fost trimise șapte persoane fizice și juridice, între care Peptan Mihai. Acuzațiile privesc presupuse fapte de abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri și spălare a banilor.

Gomes Iuliana-Livia a fost acuzată de 14 infracțiuni, repartizate astfel:

• 11 acuzații de complicitate la fals intelectual;
• o acuzație de fals intelectual;
• două acuzații de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.

Ancheta a fost instrumentată de procuroarea Mihaela Beldie-Canela. Numele său este legat și de dosarul Belina, în care au fost trimiși în judecată foști demnitari și funcționari publici, inclusiv fostul vicepremier Sevil Shhaideh. Persoanele judecate în acea cauză au fost achitate definitiv în februarie 2023.

Apărarea contestă folosirea concluziilor pe care instanța le-a eliminat

Avocatul Kristian Winzer, care a reprezentat-o pe Gomes Iuliana-Livia în camera preliminară, etapa de verificare a legalității trimiterii în judecată, a declarat pentru Știri pe surse: „Nu poți cere unei instanțe să judece pe baza unor concluzii provenite dintr-o probă exclusă”.

Avocatul a apreciat că soluția confirmă temeinicia argumentelor apărării și a susținut că forța unei acuzații depinde de legalitatea probelor și de capacitatea procurorilor de a o demonstra în condițiile legii, nu de gravitatea faptelor imputate ori de valoarea prejudiciului invocat.

Urmează ca procurorii să hotărască dacă merg mai departe cu procedurile, în limitele fixate de hotărârile definitive.

Kristian Winzer a mai declarat: „Această hotărâre confirmă ceea ce am susținut constant în apărarea doamnei Gomes: acuzațiile penale, indiferent de gravitatea lor, nu pot fi construite și menținute prin încălcarea legii. Am demonstrat că una dintre probele esențiale ale acuzării a fost administrată nelegal și că rezultatele acesteia au fost folosite în mod substanțial pentru fundamentarea rechizitoriului. Mai mult, deși instanța a dispus excluderea probei, DNA a continuat să păstreze în actul de acuzare concluziile sale. Nu poți cere unei instanțe să judece pe baza unor constatări provenite dintr-o probă exclusă, după cum nu poți pretinde că ai remediat un rechizitoriu atunci când menții tocmai elementele care au determinat constatarea neregularității sale. Soluția definitivă este rezultatul unui control judiciar riguros și confirmă că argumentele apărării au fost întemeiate. Într-un stat de drept, forța unei acuzații nu este dată de gravitatea faptelor imputate sau de valoarea prejudiciului invocat, ci de legalitatea probelor și de capacitatea procurorilor de a demonstra, în condițiile legii, ceea ce susțin”.