Sari la conținut

Transportatorii plătesc noua taxă rutieră. Comercianții avertizează că o parte din factură ajunge la cumpărători

Noua taxă de drum, aplicată transportatorilor de la 1 octombrie, vine cu o factură suplimentară peste cheltuielile cu motorina. Într-un calcul prezentat într-o intervenție televizată, un transportator ar putea ajunge la aproximativ 8.200 de euro pe an, față de circa 1.500 de euro anterior. Același parcurs, altă plată.

Lectură: 5 min
Camion pe un drum național
Camion pe un drum național - Sursa foto: Inquam Photos

Exemplul presupune 10.000 de kilometri lunar, împărțiți între 5.000 pe autostrăzi și 5.000 pe drumuri naționale, potrivit Digi24. Sumele depind de caracteristicile vehiculului și de tarifele aplicabile. Taxa se calculează după distanța parcursă, categoria drumului și norma de poluare a vehiculului.

Despre cât din această cheltuială poate ajunge în magazine, Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România, a declarat în intervenția televizată: „Dacă vorbim strict despre această taxă, care va fi mai mare cu 25-35% pentru transportatori, cu siguranță ea va exista, într-o formă sau alta, în prețul de raft destul de repede. Nu vom avea scumpiri de 25%, dar vom avea creșteri influențate de această taxă. Noi am observat că o scumpire a motorinei cu un leu a dus la creșteri ale prețurilor de la raft cu aproape 1%. Ne așteptăm ca și această taxă de drum să aibă un impact asupra prețurilor de la raft de poate 0,2-0,5%. Din păcate, costurile se vor transpune în prețul de raft”.

Alimentele, băuturile, produsele de igienă și cosmeticele se numără printre categoriile ale căror prețuri ar putea prelua o parte din costurile suplimentare. Pentru cumpărători, taxa poate veni astfel odată cu marfa.

Firmele consumă rezervele, clienții reduc cumpărăturile

Paraschiv spune că pandemia a învățat companiile să păstreze bani pentru perioade dificile. Din august 2025, când a început scăderea consumului, comercianții, transportatorii și producătorii au început să funcționeze din aceste rezerve. Firmele pregătiseră economii; scăderea cumpărăturilor a ținut un an, mai mult decât anticipaseră.

Potrivit reprezentantului comercianților, rezervele sunt acum aproape epuizate. Magazinele au încercat să amâne majorările și să suporte o parte din cheltuieli, inclusiv după creșterea taxei pe valoarea adăugată (TVA). În prima lună, afirmă el, efectele asupra prețurilor aproape că nu s-au simțit, deoarece comercianții au absorbit majorările.

Datele invocate de Paraschiv pentru ianuarie-august 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, indică:

  • o scădere a consumului total cu 5%;
  • o reducere de 6,1% la produsele nealimentare;
  • o diminuare de 4,2% la alimente.

Cheltuielile de aprovizionare cresc tocmai când magazinele vând mai puțin. Încercarea de a păstra clienții prin limitarea scumpirilor reduce și mai mult profitabilitatea afacerilor.

Paraschiv leagă presiunea asupra prețului final și de situația politică și geopolitică, de criza energetică, de carburanți și fertilizatori, precum și de situația economică. Costurile acumulate între producător și magazin se regăsesc, explică el, în suma plătită la cumpărare.

Micii comercianți închid, unele alimente continuă să se scumpească

Despre închiderile de firme din 2026 în comparație cu 2025 și despre evoluția prețurilor, Paraschiv a spus: „Din păcate, avem, în primele șase-șapte luni ale anului, de patru ori mai multe închideri în rândul comercianților mici și mijlocii decât în prima parte a anului trecut. Sunt companii care nu rezistă. Șocul este prea lung și prea mare. Sunt foarte, foarte mulți factori care pun presiune asupra afacerilor. Indicele prețurilor de consum a crescut cu 8,16%, ceea ce înseamnă că, în medie, prețurile au crescut cu acest procent. Unele produse s-au scumpit mai mult, cum este cafeaua, iar altele au avut majorări mai mici sau chiar reduceri, însă acestea din urmă sunt puține”.

Datele prezentate în intervenția televizată arată ce s-a întâmplat cu mai multe alimente în august 2026 față de august 2025:

  • cafeaua s-a scumpit cu peste 15%;
  • ouăle s-au scumpit cu peste 11%;
  • laptele de vacă, cacaua și carnea de bovine au înregistrat, de asemenea, creșteri de preț.

Au existat și ieftiniri: potrivit lui Paraschiv, mălaiul și făina ar fi avut prețuri mai mici cu aproximativ 4,5%. Reducerile coexistă cu scumpirile; cumpărăturile nu urmează toate același procent.

Importurile pot scumpi legumele și fructele

Legumele și fructele românești de sezon au avut până acum prețuri mai mici decât anul trecut și au contribuit la menținerea unor prețuri reduse în aceste categorii, spune reprezentantul comercianților. Pe măsură ce disponibilitatea lor scade, magazinele vor depinde mai mult de aprovizionarea din străinătate.

Paraschiv anticipează scumpiri odată cu această trecere. Produsele din import presupun transport pe distanțe mai mari și cheltuieli mai ridicate cu motorina, pentru care el invocă o scumpire de aproximativ 35%. Marfa vine de mai departe, cu carburant mai scump.

În privința perioadei în care firmele de transport ar putea suporta cheltuiala suplimentară înainte să o transfere în piață, el a explicat: „Probabil că transportatorii vor absorbi o lună, poate două, din aceste costuri, dar, la un moment dat, vor trebui, din păcate, să le transfere în piață. Iar când ajung în piață, aceste costuri se regăsesc exact în prețul de raft pe care îl plătește consumatorul”.

Distribuie

Redacția Rezistența urmărește deciziile publice din partea în care nu merg: costuri, întârzieri și promisiuni neonorate. Ironia privește interpretarea, nu faptele. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră