Sari la conținut

Școlile caută profesori de matematică, fizică și chimie. La catedră ajung și suplinitori cu alte specializări

Școlile din România găsesc deja cu greu profesori calificați la matematică, fizică și chimie, relatează Maszol. Potrivit publicației, specialiștii avertizează că în anul următor vor ieși din sistem câteva zeci de profesori. Pentru fizică și chimie, situația este critică, iar lipsa profesorilor se va agrava în următorii 10 ani.

Lectură: 3 min
Ușă de cancelarie într-o școală
Ușă de cancelarie într-o școală - Sursa foto: Inquam Photos

Posturile sunt scoase la concurs, dar candidații sunt tot mai puțini.

Orele sunt acoperite inclusiv cu profesori de alte specializări

Pentru ca orele să se țină, catedrele rămase vacante sunt acoperite în această ordine:

  • Profesorii care lucrează deja în școli primesc ore suplimentare.
  • Sunt chemați să predea profesori pensionari.
  • În ultimă instanță, sunt aduși suplinitori cu alte specializări.

O catedră ocupată poate însemna un profesor pregătit pentru altă disciplină. Postul e acoperit. Specializarea cerută a rămas vacantă.

Salariile puțin atractive din învățământ, menținute astfel ani la rând, au orientat absolvenții către slujbe mai bine plătite în sectorul privat. Școlile au posturi de oferit; sectorul privat a avut salarii care au atras absolvenții.

Atragerea tinerilor în învățământ depinde și de condițiile de muncă, de sarcinile administrative, de relația cu elevii și părinții și de recunoașterea socială a profesiei. Generațiile care ajung la pensionare trebuie înlocuite cu personal tânăr calificat, tot mai greu de atras.

Numărul profesorilor crește, dar generațiile tinere rămân puține

Datele pentru 2024 indică aproximativ 5,3 milioane de profesori în învățământul preuniversitar din Uniunea Europeană, cu 36.500 mai mulți decât în anul precedent. Femeile reprezentau 72,9% din personalul didactic din UE.

Distribuția pe vârste indică însă cât de puțin se sprijină sistemul pe profesorii aflați la început de carieră:

  • 8% aveau sub 30 de ani.
  • 9,5% se aflau în grupa de vârstă 30-34 de ani.
  • 11,6% se aflau în grupa de vârstă 35-49 de ani.

În România, sondajul OECD TALIS 2024 indică o vârstă medie de 45 de ani pentru profesori. La gimnaziu, 32% dintre cadrele didactice aveau cel puțin 50 de ani, față de 10% care nu împliniseră 30 de ani.

Față de 2018, ponderea profesorilor de gimnaziu de cel puțin 50 de ani crescuse cu 6 puncte procentuale. La această categorie, creșterea este deja măsurată. Înlocuitorii sunt cei greu de găsit.

După reforme succesive, sindicatul cere socoteala personalului

După 36 de ani de reforme succesive, spune Adrian Voica, întrebarea nu mai este ce trebuie schimbat în învățământ, ci ce rezultate au adus schimbările și cine va preda peste 5, 10 sau 15 ani.

El solicită ca fiecare reglementare privind norma didactică, salarizarea, pensionarea sau reorganizarea rețelei școlare să fie precedată de o evaluare publică a impactului. Necesarul de profesori ar trebui estimat pentru un deceniu, separat pe discipline, județe și medii urban și rural.

„Adevărata reformă a învățământului nu începe cu restrângerea drepturilor, creșterea normelor sau descurajarea profesorilor. Începe cu atragerea și păstrarea profesorilor competenți, cu investiții, stabilitate legislativă și politici bazate pe rezultate măsurabile”, a adăugat Voica.

În recrutarea de acum, nici revenirea pensionarilor la catedră nu este ușor de obținut, arată inspectorul din Olt. Soluția de rezervă are propriile dificultăți de recrutare.

„Este greu de imaginat că cineva ar accepta și o normă întreagă pentru 20 de lei pe oră”, a explicat Miu.

Adrian Voica a mai declarat: „Ce rezultate au adus schimbările de până acum și cine va preda peste 5, 10 sau 15 ani?”.

Distribuie

Redacția Rezistența urmărește deciziile publice din partea în care nu merg: costuri, întârzieri și promisiuni neonorate. Ironia privește interpretarea, nu faptele. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră