Tribunalul Argeș are datorii salariale, Fiscul riscă poprirea propriilor conturi pentru 30.629.210,89 lei

Avertismentul apare într-o adresă a Administrației Județene a Finanțelor Publice (AJFP) Argeș către conducerea Fiscului, consultată de Economedia.ro. Documentul semnalează: „riscul transformării instituției fiscale în debitor”. Debitorul din dosarul de executare este însă tribunalul.

Până la data adresei, instanța nu transmisese administrației fiscale sumele care puteau fi efectiv poprite sau indisponibilizate. Poprirea fusese înființată; comunicarea banilor asupra cărora putea fi aplicată rămăsese în urmă.

Suma de recuperat a crescut în același dosar de executare

Procedura îi are drept creditori pe 47 de magistrați, care au obținut în instanță drepturi salariale restante. La 10 august 2026, AJFP Argeș a primit adresa de înființare a popririi pentru 26.928.743,89 lei. Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică Argeș a instituit poprirea asupra conturilor Tribunalului Argeș.

La 3 septembrie 2026 a venit o nouă adresă, în același dosar și pentru aceiași creditori. Totalul a urcat la 30.629.210,89 lei. Lista creditorilor a rămas aceeași. Suma cerută, nu.

Mecanismul descris de administrația fiscală presupune validarea popririi, o procedură prevăzută de Codul de procedură civilă prin care instituția fiscală ar putea deveni, la rândul ei, debitor. Ulterior, ar putea fi poprite conturile de disponibilități ale direcției regionale a Fiscului din Ploiești, DGRFP Ploiești, de care aparține administrația din Argeș.

Acesta este riscul semnalat de AJFP Argeș, nu o poprire deja instituită asupra direcției regionale. Creditorii ar putea astfel urmări și conturile instituției care gestionează trezoreria, dincolo de cele ale instanței obligate la plată.

Guvernul a încercat calea constituțională și a primit inadmisibilitate

Disputa salarială depășește cazul din Argeș. Înalta Curte de Casație și Justiție a chemat Guvernul în judecată pentru plata drepturilor restante ale magistraților. Sumele indicate de Înalta Curte sunt de ordinul miliardelor de lei.

Premierul Ilie Bolojan a sesizat Curtea Constituțională (CCR), invocând existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte. Miercuri, 7 octombrie 2026, sesizarea a fost respinsă ca inadmisibilă. Guvernul a dus la CCR nemulțumiri pentru care Curtea a indicat căile de atac obișnuite.

Obiecțiile Guvernului priveau:

• soluționarea recuzării;
• ritmul judecății;
• calificarea cauzei ca urgentă;
• termenul de executare;
• penalitățile;
• interpretarea normelor aplicabile.

Potrivit Curții, acestea sunt chestiuni care țin de legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești. Procedura conflictului constituțional nu poate înlocui căile de atac prevăzute de lege.

Decizia este definitivă și general obligatorie. Ea privește calea aleasă de Guvern, fără să stabilească dacă pretențiile salariale ale magistraților sunt întemeiate și fără să tranșeze disputa privind banii.

Limitele stabilite de CCR nu au oprit procesele salariale

Restanțele provin din hotărâri judecătorești prin care magistrații au obținut drepturi salariale suplimentare sau recalculări ale veniturilor. În unele cazuri, cererile s-au bazat pe principiul nediscriminării din legislația privind combaterea discriminării.

Încă din 2008, CCR a stabilit că instanțele nu pot folosi această legislație pentru a anula ori înlocui normele legale de salarizare cu reguli create prin hotărâri judecătorești.

Prin decizia nr. 838/2009, pronunțată într-un conflict juridic de natură constituțională, Curtea a precizat și limitele competenței Înaltei Curți: aceasta trebuie să asigure interpretarea și aplicarea unitară a legii, dar nu poate institui, modifica sau abroga norme cu putere de lege.

Limitele au fost stabilite, procesele au continuat. Hotărârile definitive pronunțate în litigiile salariale au generat obligații de plată pentru stat.