Simina Tănăsescu ar fi propus respingerea cererii lui Bolojan, cu argumente care să ajute Guvernul

În deliberări, însă, respingerea cererii ar fi putut veni cu argumente folositoare chiar celui respins. Potrivit surselor anonime citate de Știri pe surse, Simina Tănăsescu, președinta CCR și judecător-raportor în cauză, ar fi redactat inițial un raport care propunea respingerea sesizării premierului Ilie Bolojan, dar justifica poziția Guvernului privind competențele bugetare.

Judecătoarea ar fi considerat că argumentele Executivului nu erau suficient de clare pentru constatarea unui conflict constituțional. În schimb, motivarea propusă ar fi criticat instanța supremă și ar fi intrat în fondul disputei dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).

Guvernul ar fi putut pierde sesizarea și câștiga argumente pentru recurs

Conform acelorași surse, Tănăsescu ar fi urmărit introducerea ideii că Executivul poate decide momentul și modalitatea alocării banilor pentru restanțele salariale, în baza atribuțiilor sale bugetare. Inclusiv atunci când există hotărâri judecătorești care trebuie executate.

Explicația juridică prezentată de Știri pe surse este că obligația de a respecta o decizie CCR privește atât soluția, cât și considerentele, adică argumentele care o fundamentează. Prin urmare, o motivare favorabilă Guvernului ar fi putut deveni obligatorie pentru instanțe și ar fi putut influența recursul de la ÎCCJ. Respingerea pe hârtie ar fi putut folosi în proces.

Mai mulți judecători s-ar fi opus tocmai acestei formule: cererea era considerată inadmisibilă, dar argumentele propuse ar fi tranșat indirect competențele Guvernului și efectele hotărârilor judecătorești. Discuțiile din plen ar fi fost tensionate, iar propunerea nu ar fi obținut sprijinul majorității.

Președinta Curții și-ar fi schimbat apoi poziția. Din susținătoare a respingerii, ar fi devenit susținătoare a admiterii sesizării.

Sursele din CCR citate de publicație îi indică pe următorii judecători ca votanți pentru admiterea conflictului:

• Simina Tănăsescu;
• Iulia Scântei;
• Dacian Dragoș.

Soluția adoptată miercuri, 7 octombrie, a fost respingerea ca inadmisibilă, cu șase voturi la trei, a cererii lui Bolojan privind un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ.

Guvernul a cerut intervenția CCR după ce pierduse în primă instanță

Procesul pornește de la obligația de a asigura fondurile pentru drepturi salariale restante ale magistraților, stabilite inclusiv prin hotărâri judecătorești definitive. La 5 mai 2026, Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure banii, inclusiv prin rectificare bugetară, adică modificarea bugetului.

Instanța a stabilit un termen de executare de zece zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. Pentru neexecutare, a prevăzut penalități și amenzi.

Guvernul și Ministerul Finanțelor au formulat recurs. Separat, Executivul a sesizat CCR, susținând că instanța s-a substituit Executivului și Legislativului în gestionarea finanțelor publice. Hotărârea pierdută avea astfel și o cale de atac, și o sesizare constituțională.

Curtea a arătat că atribuția sa de soluționare a conflictelor constituționale, prevăzută de articolul 146 litera e) din Constituție, nu poate fi folosită pentru atacarea hotărârilor judecătorești. Judecătorii constituționali nu au competența să le cenzureze sau să le modifice.

Obiecțiile Guvernului priveau chestiuni care trebuie rezolvate prin căile de atac prevăzute de lege, potrivit CCR:

• soluționarea cererii de recuzare, prin care se cere înlăturarea unui judecător din cauză;
• ritmul judecății;
• calificarea cauzei drept urgentă;
• termenul de executare;
• penalitățile stabilite;
• interpretarea normelor aplicabile.

Aceste obiecții țin de legalitatea și temeinicia hotărârii, a explicat Curtea. Majoritatea a refuzat astfel intervenția constituțională într-un litigiu aflat încă în fața instanțelor.

În deliberări ar fi fost invocată și o problemă privind dreptul premierului de a formula sesizarea. Potrivit surselor din CCR citate de Știri pe surse, Guvernul Bolojan era deja demis la depunerea cererii, iar mandatul său încetase.

Argumentul discutat ar fi fost că premierul nu mai avea competența constituțională să declanșeze un asemenea conflict. În sprijinul acestei poziții ar fi fost invocat articolul 110 alineatul (4) din Constituție, privind limitarea unui Guvern demis la actele necesare administrării treburilor publice până la depunerea jurământului de către membrii noului Executiv.

Autorul sesizării s-a întâlnit cu judecătoarea care pregătea raportul

La 14 august, în timp ce sesizarea se afla pe rolul CCR, Bolojan și Tănăsescu s-au întâlnit în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Întrevederea nu fusese anunțată public.

Potrivit Știri pe surse, cei doi au ajuns în zona biroului la mai puțin de două minute distanță și au plecat la interval de câteva minute. Participanții au confirmat ulterior existența întâlnirii.

Bolojan și Tănăsescu au susținut că discutaseră exclusiv chestiuni administrative, inclusiv identificarea unor spații suplimentare pentru CCR. Ambii au respins acuzațiile că ar fi discutat dosare aflate pe rol. Discuție administrativă, între autorul sesizării și judecătorul-raportor al cauzei sale.

ÎCCJ a cerut clarificări imediate și complete, avertizând că întrevederea poate genera îndoieli asupra independenței și imparțialității jurisdicției constituționale. Instanța a susținut că arbitrul constituțional trebuie să fie independent în fapt și să evite aparențele rezonabile de apropiere de una dintre părți.

Victor Alistar, purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, a criticat public caracterul neanunțat al întâlnirii, desfășurate între patru ochi, fără cealaltă parte a conflictului. El a insistat că problema privește împrejurările întrevederii în timpul unei proceduri jurisdicționale, nu existența contactelor instituționale.

Consiliul Superior al Magistraturii și președinții curților de apel au cerut, la rândul lor, clarificarea împrejurărilor întâlnirii.

Respingerea sesizării nu închide disputa pentru bani

Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, a salutat soluția din 7 octombrie într-un comunicat intitulat: „Statul de drept este imun la conjuncturi politice”. Instanța a apreciat că judecătorii constituționali au protejat separația puterilor în stat și independența justiției.

„Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional”, a transmis ÎCCJ în același comunicat. Instanța a arătat că Guvernul nu identificase nici o competență constituțională pe care aceasta și-ar fi însușit-o, nici o atribuție a Executivului a cărei exercitare ar fi fost împiedicată.

Instanța supremă a subliniat și obligația autorităților publice de a respecta hotărârile judecătorești, ca cerință fundamentală a statului de drept. Decizia CCR nu soluționează însă, prin ea însăși, obligațiile financiare disputate.

Următorul termen pentru pronunțarea în recursul Guvernului și al Ministerului Finanțelor este 15 octombrie.