La Tribunalul București, 515 dosare stau la coadă după normare, iar cererea pentru 125 de posturi zace de șase luni

La Tribunalul București, tabelul cu capacitate există; oamenii lipsesc.

Sterea-Grossu spune că, în ultimii ani, au intrat cu aproape 50% mai multe dosare noi. Totuși, timpul mediu de soluționare a coborât de la 230 de zile pe dosar în 2023 la 180 în 2025, sub media europeană de 210 zile. Mai mult de lucru, rezolvat mai repede. Rezerva s-a terminat.

Schema este plină pe hârtie, dar instanța spune că îi lipsesc 125 de oameni

Președintele Tribunalului București a descris lipsa de personal astfel: „La judecători avem 21 de posturi vacante, dar criza acută de azi e la personalul auxiliar. Calculat strict pentru judecătorii aflați efectiv în activitate, pentru a nu exista completuri de judecată fără grefier stabil, pentru ca litigiile de muncă să aibă asistenți judiciari și pentru a exista un asistent al judecătorului la trei judecători, ne lipsesc 125 de posturi: 72 de grefieri, 10 asistenți judiciari și 43 de asistenți ai judecătorului”, a declarat Cosmin Sterea-Grossu, președintele Tribunalului București, într-un interviu acordat JURIDICE.ro.

La Tribunalul București sunt și 21 de posturi vacante de judecători. Dar Sterea-Grossu spune că blocajul acut nu este acolo, ci la personalul auxiliar, adică oamenii fără de care completul există mai ales în organigramă.

El a detaliat și de ce aceste 125 de posturi nu înseamnă locuri libere uitate prin sertare: „Schema e plină; nu vorbim de posturi neocupate, ci de o schemă subdimensionată față de volumul real. Avem nenumărate completuri în care grefierul se asigură prin permanență. Mesajul către Guvern rulează de peste șase luni pe ecranele din sălile de judecată, cu scrisori lunare, fără ecou; între timp am înregistrat zeci de demisii ale personalului auxiliar, patru numai în ultimele două săptămâni. Aceasta nu poate fi rezolvată de un președinte de instanță și nici instanțele în ansamblul lor, oricât și-ar dori”, a mai spus președintele instanței.

Asta înseamnă, după explicația lui, că schema personalului auxiliar este plină, dar subdimensionată, iar unele completuri au grefier asigurat prin permanență. Guvernul primește scrisori lunare și mesaje pe ecranele din sălile de judecată de peste șase luni. Ecoul lipsește, demisiile nu.

Normarea a intrat în vigoare pe 15 septembrie și calculează cât poate prelua instanța

Instanțele lucrează după normare din 15 septembrie 2026. CSM a aprobat mecanismul prin Hotărârea nr. 1642 din 9 iulie 2026, apoi l-a modificat prin Hotărârea nr. 1734 din 9 septembrie 2026.

Pentru tribunale, capacitatea anuală de referință este de 192 de dosare noi pentru fiecare judecător. Aplicarea este etapizată: 384 de dosare până în septembrie 2027, 288 în al doilea an și 192 începând cu septembrie 2028.

Sterea-Grossu a insistat că aceste cifre nu sunt o normă individuală pe cap de judecător, ci un calcul al capacității instanței: „Este o normare a instanței, nu a judecătorului. Cifra din metodologie, 192 de dosare pe judecător pe an la tribunale, dublată tranzitoriu la 384 de dosare, determină capacitatea instanței de a prelua dosare noi: numărul de judecători în activitate înmulțit cu această valoare. Nu se transpune unu la unu în norma fiecărui judecător, care depinde de secție, de materie, de complet”, a explicat el.

Sterea-Grossu spune că normarea nu este o măsură care dispare odată cu criza. Rămâne în vigoare, iar capacitatea instanței se recalculează automat, zilnic, după numărul judecătorilor efectiv în activitate.

Formula tehnică încearcă să pună ordine în intrări. Lipsa de personal rămâne aceeași, doar că acum primește și metodologie.

În explicația lui, normarea nu înseamnă mai puțin efort, ci același efort concentrat, care lasă timp pentru studierea jurisprudenței și a noilor reglementări.

Primele trei săptămâni au lăsat 515 dosare în registru, iar rata de preluare a fost 93,2%

Primele cifre comunicate de președintele instanței arată așa: „La Tribunalul București, în primele trei săptămâni au fost înregistrate 7.556 de dosare, repartizate 7.041, în registru 515, o rată de preluare de 93,2%. Cel mai vechi dosar din registru are câteva zile. Din perspectiva cetățeanului, la acest moment nu se resimte nimic”, a spus Sterea-Grossu.

La Tribunalul București, asta înseamnă 7.041 de dosare repartizate din 7.556 și o rată de preluare de 93,2%. El spune și că cel mai vechi dosar din registru avea câteva zile, iar perioada este prea scurtă pentru o evaluare statistică a mecanismului. Cu alte cuvinte, sistemul este încă în faza în care produce coadă, dar nu acceptă bilanțul.

Mesajul lui pentru cei care se tem că dosarele rămân pe dinafară este acesta: „Toate dosarele vor fi judecate. Normarea nu respinge, nu închide și nu amână la nesfârșit nimic; stabilește doar ritmul în care dosarele ajung la judecător, în funcție de cât poate el efectiv judeca”, a adăugat președintele Tribunalului București.

La nivel național, peste 51% dintre cauze sunt fie prioritare, fie în afara calculului normării, cum sunt procedurile necontencioase, potrivit explicațiilor sale. Ele se repartizează în ziua înregistrării, indiferent de capacitatea instanței. Lista stabilită de CSM este actualizată periodic. Între cauzele repartizate imediat intră și măsurile preventive, măsurile asigurătorii, ordonanțele președințiale și cauzele cu minori.

Există și o cale pentru urgențele reale. Conform Știri pe surse, articolul 15 din hotărârea CSM îngăduie ca un dosar să fie repartizat cu prioritate dacă așteptarea ar pune în pericol exercitarea unui drept fundamental sau ar produce un prejudiciu grav, iminent ori ireparabil. O poate cere oricare dintre părți sau Ministerul Public; măsura poate fi luată și din oficiu.

Întârzierile nu au început cu normarea, spune șeful instanței

Sterea-Grossu susține că supraîncărcarea exista și înainte și se vedea în termenele de judecată, în amânarea pronunțărilor și în redactarea cu întârziere a hotărârilor. Diferența este că acum întârzierea primește registru și ordine cronologică.

Despre felul în care funcționa până acum această temporizare, el a spus: „Un judecător care nu putea analiza toate cauzele deodată le temporiza într-un mod sau altul, prin termenele acordate, prin amânarea pronunțării, prin redactarea cu întârziere. Se întâmpla diferit de la un complet la altul. Acum temporizarea se uniformizează: aceeași regulă pentru toată instanța, ordine cronologică, un registru pe care îl poate verifica oricine”, a explicat președintele instanței.

Întrebat ce le-ar spune oamenilor care primesc termene peste unul sau doi ani, el a răspuns astfel: „Nu aș putea să-i spun decât adevărul, respectiv că termenul lui peste un an sau doi nu a apărut pe 15 septembrie, așa era și înainte, la multe instanțe, doar că nimeni nu-i spunea de ce”, a mai spus Sterea-Grossu.

Sterea-Grossu speră ca autoritățile să adopte măsuri legislative de degrevare a instanțelor înainte ca registrul să adune așteptări foarte lungi.

Partea bună prezentată de el este că normarea arată mai clar aceeași problemă, în loc să o lase împrăștiată de la un complet la altul. Transparentizarea nu adaugă însă grefieri, asistenți judiciari sau asistenți ai judecătorului.

Șeful tribunalului spune că problema de fond este numărul de litigii, nu doar numărul de judecători

Președintele Tribunalului București susține că simpla suplimentare a numărului de magistrați nu rezolvă dezechilibrul și a rezumat problema astfel: „România are de patru ori mai multe dosare civile pe cap de locuitor decât media europeană, cu un număr de judecători apropiat de medie. Oricâți judecători am adăuga, nu ajungem din urmă un flux de patru ori mai mare”, a afirmat el.

În această logică, el pledează pentru proceduri mai simple, alternative la proces și transferarea unor categorii de cauze către alte instituții, cu păstrarea accesului la justiție și a dreptului la apărare. CSM și Uniunea Națională a Barourilor din România au constituit deja un grup comun de monitorizare a normării, iar la întâlnirea din 22 septembrie au discutat inclusiv posibilitatea extinderii atribuțiilor avocaților în soluționarea unor litigii.

Digitalizarea a urcat de la 1.500 la peste 13.500 de documente pe săptămână, dar nu ține loc de oameni

Sterea-Grossu a adus în discuție și TEXT, aplicația care face rezumate ale cererilor părților. În mai puțin de șase luni, prin ea au ajuns să treacă săptămânal peste 13.500 de documente, față de 1.500 la început.

Despre limita acestei soluții, el a spus limpede: „Deși sunt adeptul digitalizării, vreau să subliniez că nicio măsură de digitalizare nu poate complini lipsa de resursă umană”, a avertizat președintele Tribunalului București.

Pe scurt, softul rezumă cereri. Grefierii care lipsesc nu apar din rezumat.

La acest moment, la Tribunalul București rămân 515 dosare în registru după primele trei săptămâni de normare, iar cererea pentru 125 de posturi suplimentare de sprijin este tot fără răspuns.