Apelul în dosarul „10 august”, programat după prescripție

Data prescripției rămâne neclară în relatarea News.ro. Sursa o plasează pe 10 octombrie 2026, dar precizează și că, pentru abuz în serviciu, termenul este de opt ani de la fapte. Cum faptele sunt din 10 august 2018, acest calcul indică 10 august 2026. Prin urmare, nu se poate afirma că între împlinirea prescripției și termenul de apel sunt trei zile.

Calendarul a fost stabilit la ședința din 22 septembrie 2026. Atunci, magistrații au amânat cauza pentru data de astăzi: apelul a fost mutat dinaintea prescripției după aceasta.

News.ro invocă articolul 154 alin. (1) lit. c) din Codul penal: termenul de prescripție este de 8 ani pentru infracțiunile cu pedeapsa maximă prevăzută de lege între 5 și 10 ani. Pentru abuz în serviciu, acuzația adusă foștilor șefi ai Jandarmeriei, pedeapsa prevăzută este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Hotărârea atacată a fost pronunțată de Tribunalul Militar București pe 15 iunie 2026, după cel puțin 80 de termene de judecată. Instanța a decis achitarea pe motiv că faptele nu sunt prevăzute de legea penală. Hotărârea nu era definitivă.

Au fost achitați:

• Laurențiu Valentin Cazan a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu și fals intelectual. Fusese adjunct al Jandarmeriei Capitalei.
• Pentru Ionuț Cătălin Sindile, fost prim-adjunct, trimiterea în judecată a vizat abuzul în serviciu.
• Gheorghe Sebastian Cucoș, fost inspector general, a ajuns în judecată sub acuzația de abuz în serviciu.
• În cazul lui Laurențiu Cristian Ciobanu, acuzația trimisă în judecată a fost complicitatea la purtare abuzivă.

Și alți inculpați au fost achitați pentru complicitate la purtare abuzivă. Pentru unii dintre cei acuzați de purtare abuzivă, procesul penal a încetat prin prescripție. Alții au primit pedepse cu închisoarea, cu amânarea aplicării acestora, interdicții și condiții de respectat.

Procurorii ceruseră închisoare cu executare pentru Cucoș și Sindile, dar o pedeapsă cu suspendare pentru Cazan. Acesta se prezentase la proces și, potrivit News.ro, fusese singurul care manifestase o atitudine receptivă în fața magistraților.

În latura civilă, rezultatul din iunie a fost respingerea majorității acțiunilor celor peste 300 de persoane vătămate. Cererile vizau unii inculpați, în solidar cu Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București. Doar patru persoane au obținut daune morale, între 5.000 și 25.000 de lei. Cererile lor de daune materiale au fost respinse ca nefondate.

Prescripția penală nu anulează automat dreptul de a cere despăgubiri materiale și morale, relatează News.ro. Latura civilă poate fi disjunsă, adică separată de procesul penal, sau trimisă instanțelor civile. Posibilitatea rămâne; majoritatea cererilor au fost însă respinse în prima instanță.

Dosarul privește intervenția jandarmilor la protestul din 10 august 2018, în Piața Victoriei din București. Potrivit anchetatorilor, Cazan, Cucoș și Sindile ar fi coordonat operațiunea și ar fi ordonat intervenția în forță, care a dus la dispersarea violentă a zeci de mii de protestatari pașnici.

Rechizitoriul și expertizele tehnice realizate de experți ai MApN descriu dispozitivele folosite împotriva manifestanților astfel: „un arsenal deosebit de periculos: 63 de grenade de mână cu efect acustic, 489 de grenade de mână cu efect iritant lacrimogen și 316 de cartușe (calibru 38 și 40 mm) cu efect iritant lacrimogen.”

Reprezentanții Declic au afirmat că expertizele indică arsuri și răni grave provocate de schije, temperaturi ridicate și forța impactului. Sute de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale.

Despre desfășurarea procesului, Cătălina Hopârteanu, reprezentant Declic și coordonatoarea campaniei privind dosarul 10 august, afirma într-o declarație anterioară relatată de News.ro: „O țară întreagă a văzut imaginile cu bătrâni, femei și copii gazați și loviți de jandarmii care ar fi trebuit să îi protejeze. Șefii din Jandarmerie ar putea să spună în fața judecătorilor cine le-a cerut să acționeze împotriva propriilor cetățeni. Deocamdată, însă, am văzut doar tentative de tergiversare a procesului, pentru a scăpa prin prescrierea faptelor”

Ancheta fusese clasată inițial de procurori în 2020. Ioan Crăciuneanu, victimă a violențelor, a obținut redeschiderea ei, reprezentat de sora sa, avocata Lucia Crăciuneanu, și de Toni Decean, avocatul Comunității Declic.

Membrii comunității au achitat onorariile avocaților și costurile judiciare. Au analizat și sute de ore de înregistrări, extrăgând probe în care jandarmii loveau cetățeni care nu manifestau violență.

Peste opt ani pentru un termen rezonabil

Despre demersul care va urma în afara țării, Hopârteanu a declarat: „Noi, comunitatea Declic, susținem victimele pentru a termina procesul aici, în țară, pentru ca mai apoi, cu o decizie nefavorabilă, să-și găsească dreptatea la Curtea europeană a Drepturilor Omului”

Victimele vor sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru tergiversarea nejustificată, de către statul român, a anchetei și a procesului timp de peste opt ani. Vor invoca articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului: dreptul la un proces echitabil într-un termen rezonabil.

Potrivit Hopârteanu, acțiunea la CEDO va fi introdusă imediat după pronunțarea în România a hotărârii definitive de încetare a procesului penal.